Sari la conținut

Băncile româneşti şi-au dublat profiturile, la jumătatea anului

Profitul băncilor din România s-a dublat în prima jumătate a acestui an şi a ajuns la nivelul de dinainte ce criză. Ba chiar a fost depăşit profitul înregistrat în prima jumătate din 2008. Rezultatele sunt bune cu toate că băncile au continuat să îşi cureţele portofoliie şi, spun ele, au fost nevoite să pună bani deoparte din cauza Legii dării în plată. Fiecare credit neperformant vândut recuperatorilor de creanţe este marcat ca pierdere de bănci. Şi tot la pierderi sunt puse şi locuinţele predate de clienţi pentru stingerea datoriilor.

În prima jumătate a acestui an, cele 36 de bănci din România au continuat evoluţia bună de anul trecut.

Profitul întregului sistem bancar s-a ridicat la 531 de milioane de euro în primul semestru, arată calculele realizate de Raiffeisen pe baza datelor de la BNR. Este pentru prima oară din 2008 când băncile au un profit mai mare de 500 de milioane de euro în însemestrul I. Şi, în acelaşi timp, profitul înregistrat până la jumătatea acestui an este dublu faţă de cel din aceeaşi perioadă din 2015, când rezultatele cu adevărat bune au fost în a doua jumătate a anului.

Datele Băncii Naţionale arată că rata creditelor neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, a ajuns în luna iunie la un minim al ultimilor ani, de 11,3%. Este cu două procente mai mică decât cea înregistrată la finele anului trecut, ceea ce înseamnă că băncile au continuat să îşi cureţe portofoliile.

Vânzările de credite neperformante către recuperatorii de creanţe sunt marcate ca pierderi de bănci. Însă curăţarea portofoliilor s-a desfăşurat în cel mai accelerat ritm în 2014 şi 2015, când rata neperformantelor a scăzut în mai puţin de doi ani de la o rată record de 22% la doar 13%.

Scăpând de restanţieri, băncile au putut să reia creditarea. Potrivit celor mai recente date ale BNR, împrumuturile în monedă naţională acordate de bănci populaţiei au crescut de la 4 miliarde de lei în iunie 2014, la 4 miliarde şi jumătate de lei în martie 2016. O creştere aproape la fel de mare au avut şi împrumuturile acordate firmelor, tot în lei.

În ciuda profitului de jumătate de miliard de euro obţinut de sistemul bancar în prima jumătate a acestui an, Raiffesien spune că rezultatele financiare ale băncilor au fost influenţate negativ de aprobarea Legii dării în plată, care le-a obligat să îşi facă provizioane. La finele săptămânii trecute, cei de la Raiffesien spuneau că au pus deoparte 42 de milioane şi jumătate pentru eventuale pierderi provocate de cedarea locuinţelor în schimbul stingerii creditelor ipotecare.

După intrarea în vigoare a legii clienţii au depus 3.900 de cereri de dare în plată. Două treimi dintre ele au fost contestate de bănci. Însă numărul cererilor este mic raportat la numărul creditelor aflate în desfăşurare. De fapt, impactul mare al Legii dării în plată a fost dat de reacţia băncilor care au decis să majoreze avansul cerut pentru împrumuturile ipotecare. Acum sunt căutate soluţii prin care creditarea pentru locuinţe să fie totuşi reluată.