Sari la conținut

3.000 de firme de construcţii au ieşit din afaceri în prima jumătate a anului

Trei mii de firme de construcţii au ieşit din afaceri doar în prima jumătate a anului. Patronii dau vina pe bănci şi spun că darea în plată şi Prima Casă care tot rămâne fără bani au creat un mediu prea instabil pentru investiţiile în construcţii. E posibil însă şi ca piaţa să se cureţe de neperformanţi. Anul trecut, 9.000 de firme de construcţii s-au înfiinţat ca să profite de relansarea pieţei imobiliare şi se pare că mulţi s-au aruncat degeaba.

Piaţa construcţiilor pare să aibă probleme de rezistenţă.

Peste 3.000 de firme de construcţii s-au declarat inactive în prima jumătate a anului, arată datele KeysFin, cu o treime mai multe decât în aceeaşi perioadă a lui 2015.

Privind prin ochii companiei medii, sectorul se contractă rapid - în total în primele 6 luni ale anului au dispărut aproape 4.000 de firme de construcţii şi 7.000 de angajaţi.

Industria e măturată deşi, iniţial, părea că e loc pentru toată lumea. Anul trecut numărul firmelor nou-înfiinţate a crescut în procente cu două cifre - 23% - iar acum eşecul în afaceri e pus pe umerii băncilor. Patronii spun că multe şantiere sunt blocate din cauza instabilităţii creditării. Totuşi dincolo de incertitudinile externe, însuşi sectorul construcţiilor pare să fi crescut pe fundaţii fragile.

Aglomerarea firmelor de construcţii a fost urmată de o scădere uriaşă de 25% a lucrărilor de reparaţii capitale din iulie 2015 şi până în iulie 2016. În jos au mers şi celelalalte afaceri tipice pentru o firmă de construcţii de dimensiuni mici sau medii. Reparaţiile curente au scăzut cu aproape 7% şi întreaga felie a clădirilor rezidenţiale a intrat în recul. Acelaşi lucru nu e valabil însă şi pentru clădirile nerezidenţiale sau pentru lucrările de infrastructură - acestea au avansat cu 6-7 procente însă sunt contractele care nu ajung la firma medie de construcţii. Aşa se face că jucătorii cu cele mai mari încasări sunt cei care fac afaceri cu statul, în frunte cu Strabag, Bog'Art si Astaldi.

Ceilalţi, care au pariat pe relansarea pieţei imobiliare, au omis să vadă că Prima Casă poate avea şi efecte perverse. Concentrarea pe locuinţa ieftină a făcut ca marjele de profit să se subţieze până la rupere. Iar cum orice proiect costă mulţi bani, sfârşitul de drum poate veni accelerat. Mai ales că şi mediul de afaceri, în ciuda construcţiilor care apar la tot pasul, e în continuare mai arid decât pare. În prima jumătate a anului s-au dat de fapt cu peste 700 autorizaţii de construcţii mai puţin decât în aceeaşi perioadă a lui 2015.

Iar România, pe segmentul rezidenţial, are limitări structurale foarte greu de depăşit. O parte mare a populaţiei e necreditabilă şi există un stoc uriaş de locuinţe goale, care vor face oricând competiţie noilor construcţii tocmai tragând preţurile în jos până în punctul insuportabil pentru firme. 1,2 milioane de locuinţe din România sunt goale, arată statistifice oficiale, adică 16% din total.