Sari la conținut

BUSINESS CLUB. Energia, o armă fără precizie

Ministrul Andrei Gerea recunoaşte că România nu prea ştie în ce direcţie se îndreaptă sectorul său energetic. Dar ţara noastră are scuza că nu este singura pentru care energia este o nebuloasă.

Andrei Gerea, ministrul Energiei: Noi nu avem încă elaborată o strategie energetică, dar puteţi observa şi în jurul nostru, în lume, în Europa, lucrurile nu sunt clarificate.

România are un potenţial energetic ridicat. Însă în prezent este funcţională doar jumătate din capacitatea de 20.000 de megawaţi oră a centralelor deja existente. Iar capacitatea de producţie ar urma să crească la finalizarea proiectelor energetice aflate deocamdată doar pe hârtie. Cum ar fi hidrocentrala Tarniţa. Are deja o societate de proiect în care ar fi trebuit să investească mai multe companii energetice mari de stat.

Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie este singura care a cotizat până acum. Celelalte companii de stat nu au abandonat încă proiectul Tarniţa, dar nici nu se grăbesc să îl susţină.

Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica: Pentru a putea să credem în acest proiect ar trebui să avem date şi probabil că ştiţi că studiul de fezabilitate pentru Tarniţa este realizat în 2008. Urmează ca el să fie actualizat.

Ministrul energiei spune că atât pentru hidrocentrala de la Tarniţa, cât şi pentru termocentrala de la Rovinari şi-au arătat interesul investitori din China. Însă aceasta nu mai este deloc o noutate. Încă din 2012 se vorbeşte despre investiţia chinezească de un miliard de dolari de la Rovinari. Însă demararea proiectului întârzie.

Ca de altfel demararea tuturor proiectelor mari de infrastructură din România, unele schiţate încă de acum câteva decenii. Lucrările la reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost abandonate în 1989, iar de doi ani Guvernul încearcă să îi convingă tot pe investitorii chinezi să finanţeze terminarea construcţiei. Hidrocentala de la Tarniţa este un proiect chiar şi mai vechi. Datează din anii '70 şi a avut până acum patru studii de fezabilitate. Cu toate acestea, ministrul energiei este optimist: spune că peste 15 ani România va fi greu de recunoscut.

Andrei Gerea, ministrul Energiei: Nu va trebui să mai fim legaţi de fluvii, debite mari de apă. Vom putea face centrale şi în vârf de munte să alimenteze oraşe mici cu populaţie redusă şi aşa mai departe.

România are pentru moment avantajul de a fi aproape independentă din punct de vedere energetic. Ţara noastră poate deveni însă şi un important exportator de energie. Dar va trebui să investească mult în construirea unor căi de transport în afara graniţelor.