Sari la conținut
News Alert

Business Club | Prea puţini bani pentru cercetare

În 2014, pentru al doilea an consecutiv, activitatea de cercetare din România a stat sub pragul de 0,4% din Produsul Intern Brut. Ponderea cercetării în economia românească a scăzut în ultimii ani, deşi ar fi trebuit majorată constant astfel încât până în 2020 să ajungă la nivelul 3% din PIB dorit de Uniunea Europană. Banii pompaţi în laboratoare nu aduc doar descoperiri ştiinţifice ci, în acelaşi timp, pot da naştere unor tehnologii generatoare de profit.

Instituţiile publice şi companile private din România au investit în inovaţie şi dezvoltarea de noi tehnologii 575 de milioane de euro anul trecut. Este o sumă mică. Polonia, de exemplu, cheltuieşte aproximativ 3 miliarde şi jumătate de euro pe an pentru cercetare, de aproape 7 ori mai mult decât România.

Iar suma totală a ţării noastre poate că ar fi fost şi mai mică dacă nu erau lucrările la noul complex ştiinţific de la Măgurele, care va găzdui laserul ELI.

România are cheltuieli cu cercetarea mai mici decât Europa în condiţiile în care nici în Europa nu mai sunt cât erau cândva.

Asia a ajuns continentul cu cele mai mari cheltuieli private cu cercetarea şi dezvoltarea, ajungând să depăşească atât America de Nord cât şi Europa, arată un studiu PriceWaterhouseCoopers.

Faţă de 2007, fondurile atrase pentru inovaţie sunt cu 79% mai mari decât în 2007, iar în India cu 116% mai mari.

Europa a căzut pe locul trei în lume după ce ţări precum Germania şi Franţa au devenit exportatoare de cercetare. Mai exact, companiile franceze şi cele nemţeşti au ajuns să dezvolte noi tehnologii în laboratoarele pe care le au în China, în apropierea fabricilor pe care le au acolo.

Deşi în clasamentul continentelor Asia a ajuns pe primul loc, într-un alt top, cel al ţărilor, Statele Unite ale Americii îşi păstrează poziţia de lider, cu investiţii private în cercetare de 145 de miliarde de dolari anul acesta. În cursa inovaţiei Europa a rămas cel mai mult în urmă în sectorul electronicelor. Piaţa mondială a telefoanelor, tabletelor şi televizoarelor este dominată de companii asiatice şi americane. Europenii, îndeosebi germanii, au reuşit să ţină pasul mult mai bine în industria auto, dar şi în cea a echipamentelor industriale.