Sari la conținut

BUSINESS CLUB | Străinii îşi scot banii din băncile româneşti

În ultimul an, băncile-mamă ale sucursalelor româneşti şi-au redus expunerea în ţară cu peste cinci miliarde de euro. Însă nu e neapărat un semn rău. Activităţile bancare de aici nu mai au nevoie de proptele - creditele date se pot finanţa din depozitele atrase în ţară. Cât va mai fi posibil, pentru că şi economisirea la noi încetineşte, din cauza dobânzilor mici şi a reorientării spre consum.

900 de milioane de euro e suma care a plecat în ultimul an din depozitele păstrate de străini în băncile româneşti. Sunt depozitele pe termen mediu şi lung deţinute de regulă de băncile din străinătate, însă fuga de pe piaţa românească a accelerat puternic la începutul acestei veri, arată datele Băncii Naţionale. O treime din total, adică 300 de milioane de euro s-au evaporat doar în luna iunie. E cea mai mare scădere din prima parte a lui 2013, însă cauzele ar putea fi externe: temerile legate de Grecia.

Însă, pe termen mai lung, se vede cum depozitele străinilor sunt în declin de o bună perioadă de timp. Dacă în criză băncile de peste graniţe s-au angajat să nu retragă resursele din România, începând din 2012 depozitele pe termen lung ale străinilor au intrat în declin. Din maximul de 8,6 miliarde de euro, punct atins în vara lui 2011, depozitele au scăzut până în prezent la 5,4 miliarde, arată datele compilate de ZF.

Procesul este favorizat atât de creşterea economică din România, dar, mai ales, de un raport echilibrat dintre creditele şi depozitele din băncile locale. Sucursalele româneşti ale băncilor străine nu mai sunt covârşitor dependente de capitalul din afara ţării, fiindcă se pot finanţa local. Datele BNR arată că, la finele lunii mai, depozitele atrase cântăreau mai mult decât creditele date firmelor şi populaţiei.

Dacă rezidenţii ţineau în bănci aproape 230 miliarde de lei, instituţiile aveau în portofoliu credite de puţin peste 210 miliarde. Pentru străini însă, retragerea depozitelor e doar un singur punct din strategia mai largă de dezintermediere. Prin diverse forme, printre care şi împrumuturile intragrup, băncile străine şi-au redus în ultimul an expunerea în România cu 5,1 miliarde de euro.

Din Europa de Est, doar din Ungaria are fenomenul o amploare mai mare, arată rapoartele Iniţiativei de la Viena. Dacă de acolo au dispărut finanţări de şase miliarde de euro în ultimul an, din sistemul bulgar, băncile străine şi-au redus expunerea cu doar 700 de milioane de euro, de circa şapte ori mai puţin decât în România. Totuşi, în estul Europei, dezintermedierea dă semne de încetinire. În primul trimestru al acestui an, retragerile au ajuns la 0,3% din PIB-ul regiunii, faţă de 0,7%, cât erau la începutul lui 2014.