Sari la conținut

Investițiile statului, „trase pe dreapta”

Guvernul se felicită că România bate China la creştere economică, dar se zgârceşte când vine vorba să aloce bani pentru investiţii. Datele Ministerului de Finanţe arată că investiţiile statului, inclusiv cele în infrastructură, s-au redus în primele zece luni ale anului cu aproape 18 la sută faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Sectorul cel mai afectat este cel al construcţiilor, în care lucrează aproape 390 de mii de oameni. Constructorii cer urgentarea proiectelor de infrastructură şi deschiderea de noi şantiere. Economiştii îi avertizează şi ei pe guvernanţi că România va plăti scump în anii care vor veni preţul renunţării la investiţii.

Statul român a făcut în primele 10 luni ale anului investiţii totale de 9 miliarde de lei. Doar 11% din această sumă au mers către şantierele de drumuri şi autostrăzi.

Cristina Sbîrn, reporter Digi24: Compania de Drumuri a cheltuit în primele zece luni ale anului undeva la 2 miliarde 400 de milioane de lei. Nu toţi banii au intrat însă în construcţia de autostrăzi şi în reparaţia de drumuri, ci doar aproape un miliard de lei. Restul au fost folosiţi pentru plata salariilor şi pentru achiziţia de bunuri.

Sunt foarte puţini bani pentru o ţară care e codaşa Europei la calitatea drumurilor şi la numărul de kilometri de autostradă, mai ales că doar de la Bruxelles vin peste 5 miliarde de euro pentru Marea Infrastructură. România a reuşit până acum să atragă doar 9% din banii alocaţi acestui program.

Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO: Intrăm în 2018 şi ce am realizat este aproape invizibil. Deci se creează un surplus de finanţare disponibilă pe nişte proiecte care nu se pot face... poţi să lucrezi şi în 3 schimburi nu le poţi face într-un timp scurt.

Ca să crească absorbţia de fonduri europene, autorităţile vor să convingă Bruxelles-ul să pună la bătaie 85% din banii necesari fiecărui proiect, şi nu 75% - cum e acum. Cu cele 785 de milioane de lei pe care statul român le-ar economisi, s-ar putea finanţa alte investiţii. Există, însă, şi riscul ca ei să meargă, de fapt, în acoperirea găurilor din buget create de majorarea salariilor bugetarilor. Între timp, firmele de construcţii şi analiştii economici speră să se îndrepte situaţia.

Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO: Ponderea sectorului ca valoare în PIB nu va depăşi 5% în acest an. Într-o economie, sectorul de construcţii trebuie să vină undeva cu 9-10% din PIB. Şi este un sector care generează pe orizontală locuri de muncă în multe alte sectoare, vorbim de transporturi, de producţie de materiale de construcţii. În momentul în care tăiaţi de la investiţii puneţi în paranteză şi câte locuri de muncă se sacrifică.

Horia Braun, economist-şef al unei bănci: Și sacrificând investițiile am sacrificat crearea premiselor că România să poată crească sustenabil cu 5 - 6 la sută, adică să avem infrastructură, să avem servicii publice de o calitate mai bună, o educaţie care să ne creeze o forţă de muncă mai competitivă. Aşa că undeva între 3 şi 4% aș vedea o rată de creştere medie pe următorii 5 ani.

De la Palatul Victoria, premierul prevede în schimb o creştere economică peste 6% în 2018.