Sari la conținut
News Alert

Termenul ”românesc” referitor la produse, posibil interzis

Legea privind produsele româneşti din magazine ar putea fi amendată astfel încât termenul ”românesc” să fie înlocuit cu ”autohton”, retailerii să nu mai fie obligaţi să amenajeze spaţii speciale pentru comercializarea produselor agroalimentare româneşti, ci doar să le semnalizeze în interiorul magazinului, iar sintagma ”lanţ scurt” de achiziţie să fie înlocuit cu ”parteneriate” între producători şi retaileri.

fructe legume FB mega image

 

Măsurile fac parte dintr-un pachet legislativ discutat în Comisia de agricultură a Camerei Deputaților pentru a evita o procedură de infrigement din partea Comisiei Europene.

Comisia de agricultură a invitat producătorii din industria agroalimentară şi reprezentanţii lanţurilor de supermarketuri la o discuţie preliminară, miercuri, pe marginea proiectului de modificare a Legii privind comercializarea produselor alimentare româneşti, urmând ca raportul final pe proiectul de modificare a legii să fie dat săptămâna viitoare.  

Amendamentele au vizat remedierea aspectelor semnalate de Comisia Europeană care a avertizat că normele privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole şi alimentare contravin legislaţiei UE.

Astfel, comisia, producătorii şi retailerii au convenit să elimine prevederea potrivit căreia este nevoie de organizarea unor spaţii speciale pentru produsele româneşti. ”Asta se face oricum în lanţurile comerciale. Sunt vizibile reclamele care duc spre aceste rafturi de vânzare distincte”, a declarat preşedintele comisiei, Ioan Munteanu (PSD).

La rândul său, Florin Căpăţână, reprezentant al retailerilor, a spus că prevederea nu este necesară întrucât promovarea oricum se face, iar în ultimii ani supermarketurile au fost din ce în ce mai interesate să achiziţioneze produse din România.

În al doilea rând, s-a convenit eliminarea sintagmei ”lanţul scurt” cu referire la achiziţia produselor alimentare. ”Au fost trei propruneri: unul se referea la acel «parteneriat» care a fost acceptat în mare parte, altă propunere a venit pe «filiera de produs» şi altul «produs autohton». Cei mai mulţi au acceptat varianta varianta ”parteneriatului dintre market şi producător». Până acum erau obligate să cumpere produse pe «lanţul scurt», adică nu prin două-trei mâini, ci direct. Termenul nu a fost acceptat pentru că se suprapunea cu termenul de la Comisia Europenă şi ne-au cerut să-l înlocuim”, a precizat Ioan Munteanu.

Ceva mai disputată a fost chestiunea renunţării la termenul ”produse româneşti”, solicitată de Comisia Europeană, pe motiv că ar fi anticoncurenţial şi ar restricţiona libera circulaţie a mărfurilor în Uniunea Europeană.

”Când am dezbătut legea, e adevărat că am cam forţat puţin lucrurile. Din dorinţa de a fi români, de a arăta că avem 51% produse româneşti, că scrie pe toate România, am dus în extremă puţin lucrurile. E greu astăzi ca producătorii români să asigure acel 51%. Promovarea legii a fost cu acel 51%, aproape toţi românii ştiu de 51%”, a afirmat Ioan Munteanu.

Pentru conformarea faţă de cerinţa CE, Laurenţiu Badea de la LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România) a propus termenul ”produse autohtone”.

Poziţia sa a fost susţinută şi de Ioan Munteanu. ”Termenul nu deranjează. În UE toate produsele sunt autohtone. Nu poate spune austriacul că îi opreşti vânzarea”, a argumentat deputatul PSD.

Totuşi, punctul său de vedere nu a întrunit consensul. ”Termenul de autohton, că-i european de la Atlantic la Marea Neagră, poate da reţelelor de comercianţi posibilitatea să spună că producătorii din Olanda au acelaşi statut cu cei de la Lehliu. Dacă ne gândim că-i păcălim pe cei de la Bruxelles...”, a spus deputatul PNL Gheorghe Tinel.

La rândul său, Ion Tabugan (PSD) a spus că renunţarea la termenul ”românesc” goleşte legea de conţinut. ”Dacă punem autohton se alege praful”, a spus Tabugan.

O altă modificare convenită în comisie a fost renunţarea la obligativitatea etichetării ”produs românesc”. ”Au venit producători să spună că ies din costuri şi închid afacerea. Orice îi punem noi să facă înseamnă costuri suplimentare. Ei au libertatea fiecare dintre ei să facă marketing, dacă poate”, a motivat Ioan Munteanu.

Comisia Europeană a lansat pe 15 februarie o procedură de infringement împotriva României pentru că impune marilor comercianţi cu amănuntul să achiziţioneze cel puţin 51% din produse alimentare şi agricole de la producătorii locali, ceea ce contravine legislaţiei UE referitoare la libera circulaţie a bunurilor. Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), Horaţiu Radu, spune că procedura de infringement declanşată de Comisia Europeană trebuie privită în acest context al dezbaterii ca pe o oportunitate pentru amendarea cadrului legislativ corespunzător tuturor exigenţelor CE.

Aceeaşi lege prevede, de asemenea, obligaţia comercianţilor cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertăţii de stabilire.

În conformitate cu dreptul UE, restricţionarea acestor libertăţi este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puţin restrictive.

În Ungaria, o nouă lege prevede obligaţia comercianţilor cu amănuntul de a aplica aceleaşi marje de profit pentru produsele agricole şi alimentare interne şi pentru cele importate, în ciuda faptului că preţul produselor importate este condiţionat de fluctuaţii ale cursului de schimb valutar. Aceasta ar putea să descurajeze vânzările de produse agricole şi alimentare importate faţă de cele naţionale.

Comisia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că un astfel de obstacol ar încălca principiul liberei circulaţii a mărfurilor.