Sari la conținut

Contract în valoare de 100 milioane euro, acordat unei firme vedetă într-un scandal italian de corupție

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a atribuit contractul de realizare a 17 kilometri din autostrada Transilvania, porțiunea cuprinsă între localitățile Nădășelu și Mihăilești, asocierii italo-portugheze Impresa Costruzioni Giuseppe Maltauro SpA - Viaponte Rom SRL, potrivit informațiilor furnizate de companie pentru Digi24.ro. Lucrările ar urma să fie încheiate în al treilea trimestru al anului viitor.

Contractul de construire a celor 17 kilometri de autostradă are o poveste lungă care nu diferă prea mult de cea a altor proiecte licitate la CNADNR și care nu au demarat, în pofida perioadei lungi scurse de la demararea procedurii de achiziție publică.

Licitația pentru Nădășelu-Mihăilești a fost demarată în urmă cu un an. În luna august 2015, CNADNR a desemnat asocierea italo-portugheză Maltauro-Viaponte drept câștigătoare a procedurii de achiziție publică. Rezultatul a fost contestat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de către o altă firmă italiană participantă la licitație, anume de către Tirrena Scavi. După ce CNSC a dat dreptate CNADNR și firmei Maltauro, Tirrena Scavi s-a îndreptat la Curtea de Apel, depunând o acțiune judecătorească. Și de această dată CNADNR i s-a dat dreptate, decizia instanței fiind pronunțată în luna noiembrie. Însă, cu toate că s-au scurs câteva luni bune de atunci, compania nu a semnat contract cu Maltauro-Viaponte. Acesta este în curs de discuție între părți de abia acum.

”Rezultatul procedurii de achiziție publică a fost comunicat, câștigătoare fiind desemnată Asocierea Impresa Costruzioni Giuseppe Maltauro SpA - Viaponte Rom SRL (...) În prezent, CNADNR SA se află în faza de elaborare și semnare a contractului”, spune compania.

Dar cine este Impresa Costruzioni Giuseppe Maltauro SpA ? Compania italiană a făcut să curgă în presa din peninsula italică multă cerneală în perioada 2014-2015 din cauza unor important scandal de corupție. Potrivit agenției de presă Reuters, în 2014 procurorii din Milano au deschis o anchetă în care politiceni și antreprenori au fost acuzați de măsluirea unei licitații în valoare de aproape 100 milioane euro al cărei obiect era realizarea unor lucrări de racordare a complexului expozițional Expo 2015 din Milano la o rețea de canale. Potrivit procurorilor, Maltauro a primit tratament preferențial în cursul procedurii de achiziție publică. Au existat intermediari care au facilitat legăturile dintre firmă și doi membri ai comisiei de licitație. Firma italiană ar fi primit informații confidențiale care au ajutat-o să câștige contractul. În urma cercetărilor, Enrico Maltauro, acționar și administrator al companiei a fost arestat la domiciliu. Scandalul a mai dus la arestarea vărului acestuia, anume Domenico Maltauro, a unor politicieni locali importanți precum și a oficialului guvernamental însărcinat cu proiectul Expo 2015, anume Antonio Acerbo.

Problemele Maltauro nu s-au sfârșit aici. Acuzele de corupție aduse fostul administrator și acționar Maltauro au determinat Comisia Europeană (CE) să interzică firmei accesul la licitația destinată realizării unei clădiri la un Centru de cercetare tehnico-științifică al UE, situat în localitatea Ispra. Mai mult, interdicția a fost extinsă la orice licitație pe proiecte finanțate din fonduri europene, timp de doi ani și zece luni. Firma a fost acuzată că nu a adoptat măsuri corespunzătoare împotriva fostului administrator și că a tras foloase din trucarea licitației Expo.

Interdicția de participare la licitații a fost atacată de Maltauro în fața unui tribunal. Oficialii acestei firme au argumentat că sancțiunea etse disproporționată și că de fapt au luat măsurile necesare în cazul fostului administrator și acționar. Chestionați de Digi24.ro în privința cazului Ispra, oficialii Maltauro au informat că CE a revocat decizia privind excluderea companiei. Oficiali ai CE au declarat Digi24.ro că revocarea măsurii a avut loc după ce Maltauro a îndreptat situația. ”Impresa Costruzioni Giuseppe Maltauro SpA a fost exclusă în 2015 de la participarea în procedurile de achiziții finanțate de la bugetul Uniunii Europene. Compania a luat măsurile de remediere necesare și, ulterior, Comisia a ridicat interdicția. Astfel, compania poate participa din nou la procedurile de achiziții derulate de Uniunea Europeană”, spun oficiali ai Comisiei Europene. Totodată Maltauro atrage atenția că proiectul autostrăzii Nădășelu-Mihăilești este finanțat de la bugetul de stat și nu din fonduri UE.

Care este miza? Acceptarea în licitații a unor companii românești sau străine ai căror administratori sau patroni au fost sau sunt acuzați de corupție riscă să ducă la degradarea competitivității necesare la licitarea proiectelor finanțate din fonduri publice.

Un studiu realizat în urmă cu câțiva ani la nivelul UE arăta că Italia este responsabilă de jumătate din contractele acordate prin fapte de corupție la nivelul UE. Cercetarea, realizată de PricewaterhouseCoopers (PwC) pentru Oficiul anti-Fraudă al UE (OLAF), a arătat că unul din zece contracte din Italia este afectat de corupție, pondere de trei ori peste cea din Franța și zece ori față de Olanda. Nici România nu stă mai bine din acest punct de vedere. Numeroase firme din România și administratori ai acestora au fost acuzați de corupție în ultimii ani, iar procesele sunt pe rol. Necazuri cu DNA au avut firma Romstrade și administratorul acesteia, omul de afaceri Nelu Iordache, firme Tehnologica Radion cu al său acționar Theodor Berna, Dan Beșciu de la Euroconstruct, Costel Cășunenau de la Pa&Co, Georgică Cornu de la Confort Timișoara.

Pentru crearea unui mediu competitiv administratorii de infrastructură rutieră din alte țări, precum Asfinag din Austria, au elaborate coduri de conduită pentru angajații proprii și pentru companiile ce au contracte semnate. CNADNR nu are așa ceva în condițiile în care corupția este mai răspândită în zona contractelor de infrastructură rutieră decât în alte domenii. Studiul PWC arată că cele mai multe contracte afectate de corupție din UE au ca obiect lucrări de alimentare cu apă, drumuri și căi ferate.