Sari la conținut

Darea în plată | CCR a admis două sesizări de neconstituționalitate

Judecătorii CCR s-au pronunțat, astăzi, pe sesizările legate de neconstituţionalitatea legii privind darea în plată, formulate de mai multe bănci. Instituţiile bancare au depus sute de sesizări. Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit a intrat în vigoare pe 13 mai.

Explicațiile președintelui CCR, Valer Dorneanu

Curtea Constitutionala a admis două excepții de neconstituționalitate în ceea ce privește legea dării în plata, respingând în același timp alte două excepții, din cele 33 de sesizări, a declarat Valer Dorneanu.

Astfel, CCR s-a pronunțat pentru 25 de dosare și a amânat o decizie pentru alte opt în data de 27 octombrie. „Acolo se vor regăsi multe din concluziile de azi, soluția noastră e diversificată”, a precizat el.

Astfel, judecătorii CCR au admis excepția de neconstituționalitate legată de sintagma „devalorizarea bunurilor imobile”.

Așadar, judecătorii CCR au admis două dosare, iar alte două le-au respins.

El a atras atenția că contractele încheiate între 2007 și 2009, pe vechiul Cod Civil, „nu fac obiectul sesizării”.

Întrebat dacă legea este parțial neconstituțională, Valer Dorneanu a spus că nu. „Nu face nicio referire, ele sunt în afara cadrului legal de examinare. Nu sunt în legătură cu cauza”, a spus el.

Toate contractele erau încheiate în această perioadă și de aceea se aplică acele motive de neconstituționalitate sau unde legea e corectă”, a punctat Dorneanu.

De la intrarea în vigoare a legii, 300 de români care nu şi-au mai putut plăti creditele au predat cheile locuinţelor, din cei aproape 4.000 care au depus notificări.

20 de sesizări privind excepții de neconstituționalitate ale unor articole din Legea 77/2016 au fost formulate de Raiffeisen Bank. Celelalte sesizări au fost făcute de BCR, BRD, Banca Românească, Alpha Bank, UniCredit Bank.

În total, 471 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la acest act normativ.

Prevederile contestate

Legea dării în plată a fost contestată, în unele dosare, în integralitatea sa, însă au fost ridicate excepții care se referă doar la anumite articole ale legii, relateazăNews.ro.

Spre exemplu, printre cele mai contestate prevederi se numără cea privindaplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie.

O altă prevedere contestată este cea prin care darea în plată devine posibilă prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi cu privire la articolele care stabilesc paşii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum şi cu privire la criteriile de eligibilitate.

Nicio bancă nu a ridicat însă critici de neconstituţionalitate cu privire la exceptarea programului „Prima Casă" din lege, aşa cum avertizau iniţiatorii şi susţinătorii legii că se va întâmpla în cazul în care este introdusă o astfel de excepţie în text.

Efectele negative ale legii

În acest moment, sunt 273 de dări în plată încheiate, din aproximativ 3.900 de notificări trimise băncilor, potrivit datelor instituţiilor financiare. Iniţiatorii legii spun însă că numărul cererilor de dare în plată ar fi dublu, însă dosarele avansează greu.

Legea a produs însă efecte negative şi pentru românii care nu şi-au cumpărat încă o locuinţă. Băncile au majorat avansul cerut pentru creditele imobiliare de la 15 până la 40 la sută imediat după adoptarea Legii dării în plată. Cum puţini români au reuşit să economisească atât de mult, băncile au rămas fără clienţi.

Piaţa imobiliară nu a avut însă de suferit, pentru că în tot acest timp s-au vândut bine creditele Prima casă. Mai mult, a fost nevoie şi de suplimentarea fondurilor, de două ori în acest an, pentru a satisface cererea. Între timp, băncile au dat înapoi şi au redus şi avansul la creditele ipotecare standard.

Cum funcționează Legea dării în plată

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai. Când titularul unui credit nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiţia fiind ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia să include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă.

De asemenea, legea se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci.