Efectele economice ale deciziei președintelui de a nu aproba memorandumul cu FMI
Preşedintele Traian Băsescu justifică respingerea memorandumului cu FMI cu argumentul că majorarea accizei la carburanţi va anula şansele de relansare economică a României.
„Am decis sa nu aprob acest memorandum, pentru că pe pagina a treia este făcută menţiunea, la obligaţiile pe care le asumă Guvernul, majorarea accizei la carburanţi (...) Nu-mi pot cere să le validez ceea ce au negociat fără a avea mandat de la mine”, a spus Traian Băsescu.
Victor Ponta l-a acuzat pe şeful statului de iresponsabilitate şi de lipsă de discernământ. Premierul a susţinut că gestul preşedintelui a dus deja la suspendarea acordului cu instituţiile internaţionale, până la următoarea evaluare din luna ianuarie. A fost contrazis însă de Administraţia Prezidenţială.
„Prim-ministrul Guvernului României a făcut o afirmaţie incorectă din care rezultă că nu cunoaşte modul în care funcționează acordul dintre România şi Fondul Monetar Internaţional. Acordul stand-by 2013 - 2015 este şi rămâne valabil. Preşedintele României a cerut doar renegocierea unei singure clauze din ultima scrisoare de intenţie”, se arată într-un comunicat al președinției.
Între timp, autorităţile încearcă să convingă că nu pot renunţa la majorarea accizei la carburanţi.
„Acciza însemnă peste două miliarde de lei venituri. Dacă s-ar renunţa, ei trebuie compensaţi”, a spus ministrul Bugetului, Liviu Voinea, la Digi24. El a adăugat că există trei variante, prima, a creșterii deficitului, care nu este o variantă de luat în calcul, a doua ar fi tăierea cheltuielilor, iar o a treia variantă ar fi implementarea unei alte taxe care să aducă peste 2 miliarde.
„Premierul a reuşit să negocieze de aşa natură încât, cam din 10 taxe şi impozite, să rămână doar aceasta si care nu atinge radical nici populaţia, nici companiile. Pentru că o parte din efect se va absorbi”, a spus Ionel Blănculescu, consilier al premierului.
Efectele suspendării acordului s-ar putea resimţi în cursul de schimb.
„Probabil că vom avea un impact negativ de scurtă durată asupra cursului de schimb, o anumită depreciere a leului. Da, în situația în care vom ieși, să spunem, total din acordul cu FMI, am putea asista la efecte mai ample”, a spus Eugen Șinca, analist-șef al BCR.
Alţii însă văd în această decizie doar un prilej pentru Guvern ca acordul să fie renegociat, iar Guvernul să renunţe la creşterea accizelor.
„Se poate redesena bugetul pentru că, oricum, anumite capitole de venituri păreau uşor subestimate.
Noi credem că impactul asupra pieţelor poate fi limitat”, a spus Vlad Muscalu, economist ING.
România a semnat un nou acord cu FMI şi Comisia Europeană pe doi ani. Împrumutul de 4 miliarde de euro este unul preventiv, adică banii pot fi folosiţi doar în caz de nevoie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
