Sari la conținut

Românii vor plăti mai mult pentru energie. Reacția vicepreședintelui Comisiei Europene

Un înalt oficial de la Bruxelles a reacţionat faţă de scumpirea energiei electrice şi a gazelor naturale din România. Într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24, vicepreşedintele Comisiei Europene spune că, de vină pentru această creştere este modul de tarifare. Prin faptul că statul stabileşte preţurile la utilităţi, se creează o nedreptate între consumatorii care îşi permit să achite facturi mari şi cei care abia pot suporta aceste majorări.

Scumpirea cu până la 6 procente a energiei electrice şi gazelor naturale începând cu 1 octombrie l-a făcut pe vicepreşedintele Comisiei europene să arate lipsurile sistemului prin care statul stabileşte preţurile pentru consumatorul final.

Reporter: Credeţi că românii ar trebui să plătească mai mult pentru electricitate şi gazele naturale?

Maroš Šefčovič, vicepreşedinte al Comisiei Europene: În Europa nu avem o experienţă pozitivă cu preţurile reglementate de stat. Pentru că asta face ca cei care folosesc energia pentru a-şi încălzi piscina, au aceleaşi avantaje ca familiile care plătesc cu greutate facturile. România are 1 miliard de euro pe care îi poate folosi pentru măsuri de eficienţă energetică până în 2020. Oamenii vor plăti mai puţin pentru facturile la electricitate şi încălzire la sfârşitul lunii, primăriile vor economisii mulţi bani din cei destinaţi încălzirii.

Înaltul oficial crede că înainte să facem planurile pentru construcţia centralelor noi, cum ar fi reactoarele nucleare, trebuie să luăm în calcul cum va arăta acest domeniu în viitor.

Maroš Šefčovič: Acum este momentul potrivit să plănuiţi cum va arăta ţara dumneavoastră în 2030. Cum va fi mixul energetic atunci şi cum vreţi să reduceţi emisiile de carbon, pentru asta ne-am asumat la Paris. Consumatorii devin tot mai mult producători de energie: vor să aibă panouri solare pe acoperişul casei. Prin asta schimbă tot modelul de afaceri pe piaţa energiei.

Planurile României de a deveni un hub energetic ar putea fi date peste cap de ţara vecină, Ungaria. Vecinii de la vest nu mai doresc să fie doar ţară de tranzit, pentru conducta care ar urma să aducă gaze naturale din Bulgaria până în Austria.

Reporter: Autorităţile maghiare îşi doresc să oprească proiectul BRUA în ţara lor. Ce părere aveţi despre asta şi despre posibilitatea ca gazul din Marea Neagră să fie exportat pe alte rute sau către alte ţări, cum ar fi Serbia sau Ucraina.

Maroš Šefčovič: Credem că gazul din Marea Neagră ar trebui să intre pe piaţa europeană. Discutăm această situaţie cu autorităţile din Ungaria, dar ne gândim şi la alte rute alternative. Sunt mai mulote opţiuni în discuţie, dar în primul rând trebuie să clarificăm cu autorităţile maghiare, de unde vine această schimbare şi care sunt soluţiile. România poate juca un rol foarte important ca jucător regional pentru că poate ajuta la crearea unei pieţe de gaz în regiunea de Sud Est a Europei, care este foarte importantă pentru toată Uniunea Europeană. Interconectările sunt foarte importante pentru o ţară ca România, pentru a vă lega prin conducte cu ţările vecine. Putem realiza ceea ce era de neimaginat cu câţiva ani în urmă: fiecare ţară să aibă acces la trei surse diferite de gaz.

Comisia Europeană a finanţat cu aproximativ 180 de milioane de euro proiectul gazoductului BRUA.

Pe de altă parte, construcţia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavodă este privită cu atenţie de oficialii europeni. Vicepresedintele Comisiei Europene spune că acest proiect reprezintă un test pentru investitorii chinezi. Practic, dacă investiţia va fi un succes, aceştia îşi vor asigura recunoaşterea pe piaţa europeană. Potrivit acordului dintre România şi China, realizarea celor două unităţi va costa 6 miliarde si jumătate de euro şi va fi folosit acelaşi tip de tehnologie precum în cazul actualelor rectoare. În prezent, Centrala de la Cernavodă funcţionează cu două reactoare, care produc aproximativ 5% din necesarul de energie al României.