Sari la conținut

Legătură haotică între autostrada București-Ploiești și străzile Capitalei

Primăria Generală a Municipiului București, Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România trebuie să aducă modificări, dar și completări, ale actualului proiect de conectare a autostrăzii București Ploiești la rețeaua stradală a Capitalei. Aceasta deoarece soluțiile prevăzute sunt ”arhaice”, ”de secol XVIII”, apreciază specialiștii firmei Consitrans, cea mai mare firmă de proiectare și consultanță rutieră din România. Firma în cauză deține calitatea de consultant pentru autostrada menționată, având deci obligația de a consilia CNADNR asupra celor mai bune soluții privind autostrada. Referirile Consitrans sunt la cei 3,3 kilometri de autostradă care pleacă din zona Petricani ajungând dincolo de Centurea București în autostradă.

În luna mai 2016 firma a trimis o scrisoare de atenționare către MT și CNADNR la care Consitrans spune că nu a primit răspuns. Dar care sunt problemele sesizate?

Absența străzilor colectoare laterale

Prima problemă este cea accesului de pe proprietățile învecinate pe autostradă, spune inginerul Gheorghe Buruiană, consilier în cadrul Consitrans. Odată cu apariția imobilelor învecinate, autostrada s-ar putea lovi de numeroase probleme, în absența străzilor colectoare. Nu este exclus pe autostradă să își facă apariția bicicliști, pietoni, autobuze etc. Consecința va fi un număr ridicat al accidentelor rutiere în zonă, spune el. Trebuie realizate străzi colectoare, amplasate lateral viitorului bulevard pentru preluarea traficului din zonele rezidențiale. Trecerea dintr-o parte în alta a autostrăzii trebuie făcută prin subtraversări sau supratraversări.

Giratoriul care frânează traficul

Străzile colectoare din zonă legate la nodurile rutiere de acces vor face inutilă construirea sensului giratoriu de pe strada Gherghiței. Deoarece cerința este ca circulația să se defășoare cu 100 de kilometri la oră, fără piedici suplimentare, se impune desființarea acestui giratoriu. Aceasta ar aduce și economii importante în proiect.

Odată cu străzile colectoare, trebuie realizate în zonă și rețelele de utilități ale viitoarelor dezvoltări urbane. ”Dar utilitățile care vor deservi diversele construcții actuale și viitoare de pe terenurile care acum sunt libere, fiind necesare: canalizare, alimentare cu apă, cabluri electrice, telefonie, gaze, etc? Acestea pe unde vor fi amplasate? Se va demola noua arteră rutieră și străzile laterale?”, întreabă retoric inginerul Buruiană. În zonă trebuie realizate trotuare pentru circulația pietonală, piste de bicicliști amplasate lateral, perdele de arbori și spații verzi.

Nu în ultimul rând, există problema accesului pe autostradă din zona Petricani. În prezent planurile actuale prevând un acces în T (vezi foto). ”Modul de desprindere a celei mai importante artere rutiere, care pornește din viitoarea metropolă București, spre inima României, este într-o solușie tehnică arhaică, din secolele XVIII-XIX”, spun inginerii Consitrans. Potrivit certificatului de urbanism autostrada trebuie să se desprindă din inelul median al Capitalei printr-un nod rutier. În realitate acesta lipsește iar desprinderea are loc printr-o intersecție tip T. Inginerul Buruiană propune desființarea giratoriului Gherghița, pus fix în mijlocul autostrăzii, și înființarea a trei noduri rutiere, anume în zona Petricani (in loc de intersecția în T), pe strada Popasului și la centura București.

Modificările sunt sarcina Primăriei Generale

Toate aceste probleme sunt însă atribuții ale Primăriei Generale a Capitalei. Aceasta deoarece MT și CNADNR se ocupă doar de investiția ”de bază” anume realizarea autostrăzii în sinem, spune Gheroghe Buruiană. De altfel el a scris o scrisoare de atenționare în acest sens adresată conducerii Primăriei Generale.

”Trebuie prevăzut de urgență în Planul de investitii al Primăriei municipiului București și al Primăriei orașului Voluntari lucrările colaterale respective și fondurile aferente (...) trebuie intocmit de urgență un Plan de Urbanism Zonal – PUZ din care să rezulte clar toate lucrările colaterale menționate mai înainte care vor defini metropola București, astfel ca lucrările să fie corect corelate și cu noua arteră rutieră a cărei beneficiar este CNADNR”, spune inginerul din Consitrans.

Firma Impresa Pizzarotti a câştigat în 2007 contractul pentru construirea primilor 19 km din autostrada A3 Bucureşti - Ploieşti, din Capitală şi până la Moara Vlăsiei. Nouă ani mai tarziu nu doar că proiectul nu e încă finalizat, dar contractul pentru primii trei kilometri, cei dintre șoseaua Petricani și Centura București, a fost reziliat şi atribuit asocierii Aktor-Euroconstruct Trading '98.