Ministrul Economiei explică de ce România nu produce obuze la standarde NATO: Armata trebuie să ne furnizeze specificațiile

Data publicării:
Medientag bei Rheinmetall in Unterlüss
Obuze de calibrul NATO 155 mm realizate la fabrica Rheinmetall din Germania. Radu Oprea: „Sunt operaţiuni pe care le executăm în România astăzi, pentru 155”. Foto: Profimedia Images

Ministrul Economiei, Radu Oprea, afirmă că industria românească de apărare produce echipament de calibre folosite de NATO. Ministrul a dat detalii despre proiectilul de calibrul 155 de milimetri, explicând că industria de apărare aşteaptă finalizarea unei licitaţii demarate de Ministerul Apărării Naţionale, pentru a vedea ce echipament militar care foloseşte proiectile de calibrul 155 milimetri va fi achiziţionat, întrucât fiecare echipament are propriile particularităţi, deşi obuzul are acelaşi calibru, informează news.ro.

Radu Oprea a fost întrebat, într-un interviu acordat Europa Liberă, de ce industria românească de apărare nu produce echipament militar de calibrele folosite de ţările membre NATO.

„Ştiţi cum era la televiziune pe vremuri, parţial color? Cam aşa este şi răspunsul. (...) Astăzi, în România, producem, sau suntem parte în procesul de a putea furniza calibre NATO şi dacă ne uităm cu atenţie, vedem că sunt companii cu capital de stat, dar şi companii cu capital privat din România care lucrează împreună foarte bine şi care livrează pe contracte internaţionale şi interne muniţie de calibru NATO. Dacă vorbim de muniţia de calibru mic, se produce la UM Cugir şi vă dau exemplu această companie pentru că acolo unde avem un management performant se pot întâmpla minuni”, a afirmat Radu Oprea.

Conform acestuia, această muniţie mică este folosită pentru arma de asalt, pentru mitralieră.

Ministrul a dat detalii despre proiectilul de calibrul 155 de milimetri pe care industria locală de apărare ar trebui să îl producă pentru Armata Română.

„Astăzi, România îşi îndeplineşte angajamentele în sensul în care lucrăm în industria de apărare atât cu capital privat, cât şi cu capital de stat, însă muniţia aceasta de 155 are un anumit specific. Nu este o muniţie standard şi contează foarte mult, dacă vreţi... este specifică fiecărui echipament care foloseşte muniţia de 155. Producătorul american are un anumit standard, producătorul coreean are un anumit standard, producătorul european - şi aici sunt mai mulţi - are un anumit standard. Atâta timp cât ne referim la Armata Română, ceea ce va trebui să producem noi ca industrie de apărare care susţinem nevoile Armatei Române, trebuie întâi să primim un răspuns, cine va fi cel care va furniza echipamentele, ca să ştim exact ce trebuie să producem. Şi sunt proceduri în curs de derulare care, din câte ştiu eu, vor avea un răspuns într-o perioadă foarte scurtă de timp şi imediat vom putea să venim să producem specific pentru nevoile Armatei Române. În schimb, astăzi, împreună cu parteneri din Europa, producem parte din acest proiectil de 155”.

„Sunt operaţiuni pe care le executăm în România astăzi, pentru 155. Întâi Armata Română trebuie să spună ce echipamente are, pentru a putea furniza apoi proiectilul de care au nevoie. Ştim că există nevoia de 155, dar nu ştim cine va câştiga licitaţia, este un proces de achiziţii publice deja început de către MApN unde ne aşteptăm ca în timp relativ scurt să fie declarat câştigătorul. În momentul acela ştim exact care este modelul tipul de 155 pe care noi va trebui să-l producem pentru Armata Română”, mai spune Radu Oprea.

Ministrul a vorbit şi despre Fabrica de pulberi de la Făgăraş, arătând că „informaţia că nu producem nimic acolo nu e o informaţie corectă”.

„Producem anumite componente care se folosesc în industria de apărare. Există potenţial în zona respectivă, din păcate au fost decizii proaste luate în decursul istoriei. (...) Încercăm astăzi să venim cu investiţi în fabricile de pulberi, am depus un proiect pe fonduri europene împreună cu o companie germană, aşteptăm răspunsul Comisiei Europene”, a declarat Radu Oprea.

Radu Oprea a explicat că finanţarea maximă pentru acest proiect este undeva la 49 de milioane de euro, iar răspunsul ar urma a fi primit în decurs de câteva săptămâni.

Editor : M.L.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri