Sari la conținut
News Alert

Multinaționalele au început să renunțe la expați

În ultimii ani, angajaţii români au căpătat suficientă experienţă cât să ocupe posturi de conducere în multinaţionale, iar multinaţionalele au căpătat suficientă încredere în angajaţii români. Aşa că directorii străini din România au început să plece fie în ţările lor de origine din Occident, fie în ţări asiatice în care au apărut oportunităţi noi de afaceri.

Dacă în 2012 peste 19% dintre directorii de companii din România erau străini, anul trecut ponderea lor a scăzut la 17%, arată datele Consulteam, citate de Profit.ro.

Iar în ultimii doi ani managerii români i-au înlocuit pe străini la conducerea mai multor companii importante din comerţ sau din sistemul financiar. La sfârșitul anului trecut, Ionut Ardelean a fost numit în locul francezului Frederic Bellon pe postul de director general al lanţului de hipermarketuri Auchan. Un alt lanţ comercial străin, Profi, l-a înlocuit pe polonezul Pawel Musial cu românul Daniel Cîrstea. Şi tot anul trecut cea mai mare bancă din România, BCR, controlată de grupul austriac Erste, l-a numit în postul de director pe Sergiu Manea, în locul cehului Tomas Spurny.

Toţi aceşti directori generali români au ceva în comun. Sunt oameni promovaţi din interiorul companiei. Iar numărul expaţilor de la vârful multinaţionalelor va continua să scadă în anii următori. Pentru că, în al doilea eşalon de management, de unde sunt selectaţi viitorii directori generali, ponderea străinilor a fost mereu mică, iar în ultimii trei ani a scăzut şi mai mult, de la 5% la 4%.

Plecarea managerilor străini înseamnă şi o economie pentru companii. Chiar dacă oraşele din România sunt ieftine pentru expaţi comparativ cu Londra sau Singapore, multinaţionalele tot au fost nevoite să le ofere diverse beneficii şefilor străini detaşaţi în birourile de aici.

Însă banii economisiţi prin numirea unor directori autohtoni ar putea fi redirecţionaţi către o cheltuială neaşteptată: cea cu mutarea angajaţilor români dintr-un oraş în altul.

Forţa de muncă din România are o mobilitate scăzută. În vreme ce tinerii sunt dispuşi să se mute în marile oraşe, persoanele care deja au apucat să îşi întemeieze o familie într-o localitate refuză să se mute, în ciuda unor oportunităţi mici de angajare. Companiile nu au prea multe alternative la dispoziţie. Fie le promit candidaţilor beneficii extrasalariale, cum ar fi plata chiriei sau a transportului, fie renunţă la planurile de extindere a activităţii şi lasă unele posturi neocupate.

Străini în posturile de director

2012: 19,4%

2015: 17%

(sursa: Consulteam, Profit.ro)

Străini în eşalonul secund

2012: 5%

2015: 4%

(sursa: Consulteam, Profit.ro)