Sari la conținut

Prețul petrolului dă peste cap calculele Norvegiei

Fondul ar putea să nu mai reuşească să atingă randamentul ţintit, de 4%, într-o lume a dobânzilor scăzute sau chiar negative.

Impactul asupra economiei reale ar putea fi că guvernul va trebui să ţină sub control cheltuielile bugetare.

Potrivit unei reguli a guvernului norvegian, utilizarea în buget a banilor din fondul suveran este limitată la randamentul estimat. Asta a însemnat creşterea cheltuielilor în fiecare an, calculate în coroane, odată cu creşterea fondului suveran. Actuala coaliţie de guvernare a anunţat în octombrie anul trecut că în 2015 va folosi o sumă-record de 21,8 miliarde de dolari, respectiv circa 3% din fond.

În primul trimestru, fondul suveran a primit cel mai scăzut nivel de capital din ultimii 16 ani.

Norvegia este al şaptelea mare exportator de petrol la nivel mondial, iar rezervele uriaşe de petrol din Marea Nordului şi până în regiunea Arctică au făcut ca fondul suveran al bunăstării să ajungă la un nivel record.

Fondul este administrat de o divizie a Băncii Centrale norvegiene şi colectează taxele din afacerile cu petrol pentru a le investi mai ales pe burse. Valoarea de piaţă a fondului este de aproape de două ori mai mare decât Produsul Intern Brut al Norvegiei.

Până în prezent, industria petrolului şi gazelor a asigurat aproape 25% din PIB-ul Norvegiei, contribuind la menţinerea şomajului la un nivel scăzut şi la evitarea contracţiei economice.