Sari la conținut

Proiect de buget. Bonusuri de peste jumătate de milion de euro pentru angajații TAROM

Promisiunea apare în proiectul de buget al operatorului aerian, neadoptat deocamdată. Ce-i drept, este una generoasă având în vedere că TAROM n-a mai avut profit din 2007. Şi nici pentru anul acesta nu se anunţă rezultate bune. Pierderile ar putea atinge aproape 117 milioane de lei în 2014, echivalentul a 26 de milioane de euro, potrivit documentului aflat în dezbatere publică. Totuşi, există resurse de 2,5 milioane de lei pentru recompensarea angajaţilor, adică peste 500.000 de euro.

Eu la TAROM le-aş da bonusuri piloţilor, pentru că aceia sunt oamenii-cheie din compania aia. Managerii trebuie să ia bonusuri pentru indicatorii financiari, alte persoane-cheie din companie trebuie să ia bonusuri pentru că sunt profesionişti şi şi-au făcut treaba bine”, spune analistul economic Dragoș Cabat.

La rândul său, analistul Aurelian Dochia explică: „Pot să existe şi justificări de natură economică, pentru că în anumite condiţii, ca să obţii rezultatele, trebuie să ai un instrument de stimulare chiar şi atunci când lucrurile au mers prost, speri să le aduci pe un drum mai bun”.

Anul trecut, sub conducere privată, TAROM a ratat principalele ţinte din planul de management. Avioanele au zburat mai goale, iar numărul de pasageri a scăzut. Pierderile s-au redus într-un ritm mai lent decât cel promis de şefi.

Obiective pentru TAROM:

grad de ocupare: 68% (realizat 66%)

călători: 2,3 milioane (realizat: 2,1 milioane)

pierderi: 130 mil. lei (realizat: 143 mil. lei)

Lucrurile vor trebui să se schimbe însă. „Obiectivul meu este acela de a aduce fiecare companie din Ministerul Transporturilor pe profit. Este foarte greu să stai în piață, indiferent că te numești CFR Călători sau TAROM, Marfă sau Transport naval sau maritim, într-o piață concurențială este extrem de complicat să exiști câtă vreme nu funcționezi pe profit”, a declarat la începutul acestei săptămâni ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

Bonusuri sunt puse deoparte şi pentru angajaţii aeroporturilor bucureştene. În total, peste 18 milioane de lei, echivalentul a patru milioane de euro. E drept, şefii celor două aeroporturi ale Capitalei speră, însă, să obţină un profit de aproape 33 de milioane de lei anul acesta.

Număr-record de pasageri pe Henri Coandă

Peste 3,7 milioane de oameni au plecat în prima jumătate a anului de pe cel mai mare aeroport al României. Dacă lucrurile merg în acelaşi fel până la sfârşitul anului, estimările arată că numărul călătorilor ar putea depăşi uşor 8 milioane, dublu faţă de 2009.

În ultimele șase luni, mai mulți operatori au crescut numărul de curse, după ce în ultimul timp șapte companii aeriene au intrat pe piața autohtonă.

Acum, 50.000 de curse trec prin București, cu 10% mai multe față de anul trecut.

„La unii dintre operatori au apărut frecvențe noi de operare, a crescut numărul de curse zilnice sau săptămânale, unii operatori au trecut de la patru la șase curse pe săptămână, dar avem în continuare operatorii mari, care au 4-5 curse pe zi”, explică Valentin Iordache, purtător de cuvânt la Aeroportul Otopeni.

Într-o singură zi trec peste 21.000 de pasageri.

Situația pe aeroporturile din țară

Traficul a crescut puternic și la Iași. E un aeroport redus ca dimensiuni, dar are cu 25% mai mulți pasageri decât anul trecut.

Astăzi avem de pe aeroportul din Iași șapte curse externe operate direct față de una singura cât era în 2012”, arată Marius Bodea, directorul Aeroportului Internațional Iași.

În fiecare saptamână, de pe aeroportul din Iași decolează 25 de avioane, cel mai des spre Italia. Mulți călători își permit să facă chiar naveta în străinătate. Un bilet cumparat cu trei luni înainte de zbor costă 80 de euro, cu doar 10 euro mai mult față de transportul cu autocarul.

Situația nu e la fel peste tot. În Timișoara numărul pasagerilor a scăzut cu 12 la sută, după ce unul dintre cei doi operatori aerieni care facea curse regulate, Carpat Air, a intrat în insolvență.

Aeroporturile românești, îndeosebi Otopeniul, încep să se apropie de alte aeroporturi ceva mai mari din regiune. Aeroportul din Budapesta are 8,5 milioane de pasageri anual, cu aproximativ un milion mai mulți decât cel din București. În vreme ce aeroportul din Praga se menține la o distanță destul de mare, cu 11 milioane de pasageri anual.