Sari la conținut

Proiecte păguboase în energie. Cazul Hidroelectrica

Din 1997 statul a început retehnologizarea hidrocentralei de la Porţile de Fier şi a altor cinci, situate pe Oltul inferior. Până acum s-au cheltuit 1,1 miliarde de euro şi au fost înnoite instalaţiile pentru doar o treime din capacitatea totală de producţie a energiei electrice. O afacere din care au avut de câştigat în principal trei companii străine, potrivit administratorului Hidroelectrica.

Prin încredințare directă și fără licitație, statul a pierdut în câțiva ani peste 400 de milioane de euro din aceste retehnologizări cu probleme. Iar exemplele sunt de ordinul fantasticului.

„E un caz unic în lume, în ceea ce privește cele cinci centrale de pe Oltul inferior, începând de la Frunzaru și până la Izbiceni. Prețul a crescut spectaculos ca Făt-Frumos din poveste de la 101 milioane de euro până la 403 milioane euro”, spune Remus Borza, administratorul special al Hidroelectrica.

„Dacă ce a spus domul Borza este adevărat, cei care au comis-o trebuie să plătească”, afirmă ministrul economiei, Mihai Tudose.

Hidrocentralele de pe Oltul inferior au fost modernizate după doar trei ani de la inaugurare. Asta în timp ce hidrocentralei Stejaru-Bicaz i-a venit rândul după 55 de ani. Va fi retehnologizată de un consorţiu format din 13 firme, din care 11 româneşti. Reprezentanţii companiilor locale spun însă că este foarte dificil să obţină contracte în sistemul energetic românesc.

Acum 10 ani a fost o licitație pentru linia electrică. Baremurile pe care le impusese Transelectrica ca să poți să te califici pentru acea licitație nu erau îndeplinite de absolut nimeni. Am făcut un consorțiu de firme românești și am reușit să luăm acel contract”, a explicat Viorel Gafița, reprezentant al consorțiului câștigător.

Lucrările la hidrocentrala de la Bicaz vor costa 75 de milioane de euro, cu 32% mai puţin decât estimau oficialii Hidroelectrica în 2011.