Sari la conținut

România la bilanț. Primele efecte economice ale deciziilor politice nu sunt cele așteptate

Digi24 vă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor? Răspunsurile, bazate pe cifre oficiale, vin de la România la Bilanţ.

S-a terminat criza politică, România are un guvern nou, dar, economic vorbind, problemele parcă abia acum încep să apară. Efectele economice ale deciziilor politice se văd deja şi nu sunt unele la care pare că s-ar fi aşteptat oficialii.

Una dintre promisiunile care a dus la instalarea unui Guvern condus de PSD s-a referit la majorările salariale, lucru care s-a şi întâmplat la începutul anului.

Deşi statul nu are atât de mulţi angajaţi plătiţi cu minimul pe economie, impactul tot a fost mare. În doar cinci luni, cheltuielile cu personalul a ajuns de la puţin peste 16 miliarde de lei, la mai bine de 27 de miliarde.

Când analiştii atrăgeau atenţia că bugetul nu va suporta toate majorările salariale, oficialii explicau că veniturile mai mari înseamnă şi contribuţii mai mari către bugetul de stat.

Ultimele date de la finanţe arată că raţionamentul a fost corect pentru că doar încasările de pe urma impozitului pe venit şi salarii a crescut de peste patru ori în doar cinci luni.

Evident însă că sumele nu se acoperă, iar statul începe să aibă probleme cu redistribuirea încasărilor încât să acopere promisiunile politice.

Un alt exemplu de promisiune împlinită este majoarare pensiilor, la fel şi eliminarea indemnizaţiei pentru mame. Aceste două decizii au dus la costuri mai mari cu asistenţa socială. Creşterea a fost de peste trei miliarde de lei.

Guvernul a sperat că mare parte din aceste costuri se vor acoperi şi cu încasările de pe urma consumului. Teoria nu s-a regăsit însă şi în practică.

Unul dintre cei mai buni indicatori este taxa pe valoare adăugată. Puţin peste 21 de miliarde de lei au ajuns la stat din TVA, sumă mai mică decât în 2016 când cota generală era cu un punct procentul mai mare.

La fel a fost şi în cazul accizelor. Încasări mai mici, deşi, având în vedere consumul în creştere, anumite reduceri de accize ar fi fost acoperite.

În total, statul a cheltuit cu peste 9% mai mult decât în perioada similară a anului trecut în timp ce a încasat cu doar aproape 8% în plus.

Ştiţi însă ce nu se prea simte în aceste cheltuieli mai mari? Investiţiile! Din cele peste o sută de miliarde cheltuite, investiţiie au însemnat doar 4,2 miliarde de lei. Adică doar 0,5% din produsul intern brut al ţării.

Dezechilibrul este evident, dar chiar şi aşa, cu un deficit de 2,17 miliarde de lei după primele cinci luni ale anului, statul spune că nu sunt motive de îngrijorare.

Explicaţia: bugetul este gândit din start cu un minus de 24 de miliarde, ceea ce însemnă că, proporţional vorbind, situaţia este sub control. Nu şi când semnalele de încetinere a economiei vin din piaţa liberă.

Companiile, de exemplu, nu par să se descurce foarte bine din moment ce au contribuit la stat prin intermediul impozitului pe profit cu aproape 400 de milioane mai puţin decât în intervalul ianuarie - mai din 2016.

Toate aceste minusuri sunt după doar primele cinci luni din an. Ne mai rămân încă şapte luni statistice să analizăm cifrele şi să calculăm cât de departe se duce programul de guvernare de promisiunele asumate în momentul alegerilor electorale.

Concluziile le aflaţi săptămânal la România la Bilanţ.