De ce cresc ratele la bancă din cauza majorării salariilor și scăderii taxelor

Data actualizării: Data publicării:
multime oameni

Cu toţii suntem fie exuberanţi, fie temători când avem de făcut câte ceva cu banii şi ne frământă întrebarea: cum îi merge de fapt economiei? O fi bine să mă arunc la cheltuieli sau mai bine pun deoparte? Începând de astăzi, Digi24 vă propune o analiză săptămânală a economiei româneşti, nu pe baza declaraţiilor unora sau altora, ci pe baza cifrelor. Aritmetica nu minte niciodată!

Dacă te ghidezi după politicieni rişti să intri în lumea lor de iluzii, dacă te iei după experţi, rişti să nu înţelegi nimic.

Şi-atunci, Digi24 vă propune un buletin de sănătate a economiei româneşti, în fiecare săptămână - România la bilanţ.

Începem cu cât se produce în România, economiştii îi spun PIB - produsul intern brut. Faţă de 759 de miliarde de lei anul trecut, guvernanţii speră să obţinem anul acesta 815 miliarde.

Cam optimist, spun multe voci. De ce? Pentru că românilor le plac deja prea mult mărfurile din import.

Şi chiar dacă au obţinut venituri mai mari, care au împins consumul, industria românească nu a ţinut pasul. Adică nu a produs mai mult şi mai interesant, pe măsura apetitului pentru consum al românilor.

Aşa se face că, anul trecut, diferenţa dintre importurile şi exporturile de alimente, de exemplu, a fost cea mai mare din istorie.

Cum ar putea fi corectat acest dezechilibru? Cu investiţii. În România ar trebui să se producă mai mult, mai repede, mai atractiv şi la costuri mici. Este vorba în primul rând despre investiţiile private. Ce-ar putea face statul aici?

Să investească masiv în ce-i lipseşte României. Adică în infrastructură. În principal în cea de transport. În buget, Guvernul a prevăzut o creştere... anemică, să-i spunem, a investiţiilor de la 29 de miliarde de lei anul trecut, la 39 de miliarde de lei anul acesta. Sunt date din raportul Comisiei Europene. Şi niciun proiect major. Pentru Piteşti - Sibiu, de exemplu, doar un nou studiu de fezabilitate.

Scurtă privire şi asupra finanţelor ţării. Anul a început prost. Banii încasaţi de stat, veniturile, au scăzut, iar statul, la doar trei luni din 2017, parcă începe să se gândească de unde strânge cureaua.

Aproape 6% a fost scăderea. 19,2 miliarde de lei a încasat statul în ianuarie, cu un miliard mai puţin decât anul trecut. Aproape tot ce a încasat s-a întors rapid în cheltuieli. 16,2 miliarde lei a plătit statul în luna ianuarie pe toate facturile pe care le-a avut la decontat.

Cei mai mulţi bani au venit din taxele pe salarii: un plus de 24,9%. Cea mai mare scădere a venit din TVA, minus 24,7%, şi taxele pe profit. Un alt minus de aproape 35 de procente.

Cu alte cuvinte, cele mai mari influenţe în buget sunt efecte ale deciziilor statului. În România, statul decide majorarea salariilor şi nu productivitatea, statul decide reducerea taxelor pentru a susţine economia.

Doar că le reduce pe cele pe consum, care umflă artificial economia, nu şi pe cele pe muncă, spre exemplu, care ar creşte investiţiile şi, pe cale de consecinţă, ar crea locuri de muncă.

Relaxarea fiscală ne va costa, în total, 9 miliarde de lei. Sunt 9 miliarde care se adaugă altor 7 miliarde din schimbările aduse Codului fiscal.

Statul se tot împrumută, din moment ce s-a angajat să ţină deficitul bugetar sub 3 % din PIB. Împrumuturile se fac deja la dobânzi mai mari din cauza schimbărilor din România.

La sfârşitul anului trecut, datoria externă a României era de 92,5 miliarde de euro. Şi dacă datoria externă vi se pare un concept îndepărtat pentru că implică, nu doar ce împrumută statul, ci şi entităţile private, aflaţi că tot instabilitatea şi lipsa de predictibilitate vă măresc ratele.

Exact, este vorba despre impactul pe cursul de schimb. Euro creşte şi depăşeşte cam toate pragurile istorice din ultimii aproape cinci ani.

Oficial, euro a depăşit pragul de 4,5 lei. Este un prag psihologic, ţinut de multe ori chiar de BNR chiar dacă intervenţiile pe piaţă nu au fost niciodată recunoscute.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri