Sari la conținut

STUDIU. Pauzele dese chiar sunt cheia marilor succese

În fiecare birou există o persoană care cumva reuşeşte să îşi ducă la bun sfârşit toate sarcinile de serviciu, în timp record chiar, şi fără a se stresa prea tare.

Pentru a înţelege care e exact secretul productivităţii, mai mulţi angajaţi au fost urmăriţi în timpul orelor de muncă cu aplicaţii precum Desk Time în cadrul unor studii. S-a descoperit că cei mai productivi 10% au o rutină complet diferită de colegii lor.

În medie aceştia muncesc timp de 52 de minute, iau o pauză de 17 minute după care se întorc la birou. Practic, cei mai performanţi nu au zile de muncă de 8 ore. Motivul pentru care până la finalul zilei reuşesc să facă mai multe lucruri e că rutina lor la locul de muncă e diferită- lucrează în sprinturi.

Timp de 52 de minute muncesc în ritm alert şi cu maximum de dedicare, după care se odihnesc pentru a se pregăti de următorul sprint.

Conceptul pare a fi, chiar şi inconştient, împrumutat din sport- antrenamentul în interval, folosit în special în probele de anduranţa. Antrenamentul presupune perioade de efort foarte ridicat, urmare de recuperare, în intervale de repetiţie. E cea mai bună modalitate de a creşte performanţa.

Oricât de mult ne-am dori să muncim eficient în fiecare minut, e imposibil să fim 100% productivi pe parcursul întregului program.

Şi pentru a putea lucra cu spor, ideal ar fi să existe şi un scop în spatele efortului, dincolo de salariul. În cazul angajaţilor care neglijează odihna şi pauzele s-a observat tocmai pierderea interesului. Sarcinile repetitive neîntrerupte duc în final la plictiseală, care la rândul ei scade abilitatea angajatului de a munci eficient.

La acest efect se mai adaugă şi pierderea concentrării, plus un nivel înalt de stres care nu e doar periculos pentru persoana care munceşte dar e contra-productiv pentru companie. Ieşirea din acest cerc vicios sunt tocmai pauzele dese, cu care şefii nu prea sunt de acord.

După 52 de minute de muncă în ritm alert, cele 17 minute de repaus înseamnă o decuplare totală de la calculator, chiar şi de la telefon.

Angajaţii cu cele mai înalte rate de productivitate optează pentru o scurtă plimbare sau pentru un sfert de oră petrecut socializând.

Cercetările arată că cei care discută mai mult timp cu alţi colegi despre orice în afară de muncă, sunt mai fericiţi şi fac mai multă treabă decât ceilalţi deşi practic muncesc mai puţin timp.

Însă rezultatele acestor studii merg complet împotriva modului în care se lucrează de fapt în cele mai multe companii. Adesea se cer munca alertă în flux continuu, multe ore peste program şi chiar îndeplinirea unor sarcini de acasă.

Pauzele, discuţiile lungi şi plimbările pot apărea ca timp pierdut, dar intr-o lumea competitivă şi care cere creativitate poate e timpul pentru urmărirea şi a altor paramentrii decât cei orari.