Sari la conținut
News Alert

Ocolul Bucureștiului în peste două ore. Problemele nesfârșite ale centurii capitalei

Reportajele din campania „România cu încetinitorul” au arătat cât de puţin s-a dezvoltat reţeaua de autostrăzi în ultimii ani. În acest material sunt prezentate şi celelalte tipuri de şosele şi vedem că, autorităţile merg constant, pe contrasens. Aflăm despre drumuri construite prost, intenţionat - pentru a fi asfaltate an de an, găsim drumuri aglomerate şi periculoase şi, mai ales, drumuri naţionale care nu au văzut niciodată asfaltul.

Multinaţionalele care încep afaceri la noi ştiu că aici nu găsesc multe autostrăzi. Descoperă însă că lucrurile stau mult mai rău. Nici drumuri normale nu prea avem.

În Romania 31.000 de kilometri reprezintă drumuri pietruite și drumuri de pământ. Asta înseamnă aproximativ 36% din rețeaua națională de drumuri.

Pentru cele acoperite cu asfalt, de multe ori se folosesc materiale de calitate inferioară, care nu rezistă timpului şi traficului. Doar 40% sunt drumuri modernizate. Iată de exemplu cum arată una dintre cele mai aglomerate şosele din ţară: centura Bucureştiului.

Cătălin Bălan, reporter Digi24, a făcut un experiment pentru a vedea în cât timp se poate înconjura Bucureştiul folosind Centura Capitalei. O centură de 72 de kilometri. S-a pornit din nordul Bucureştiului şi era puţin trecut de ora 17.00

Călătoria a început-o pe cea mai bună porţiune a Centurii, care are două benzi.

După 12 kilometri de drum pe două benzi, şoseaua de centură se îngustează la o singură bandă în dreptul localităţii Voluntari, iar de aici începe aglomeraţia.

Denivelările, gropile şi reparaţiile superficiale sunt piedici care îi obligă pe şoferi să reducă la jumătate viteza medie de deplasare.

La asta se adaugă cele aproape 30 de intersecţii şi sensuri giratorii care blochează traficul, în lipsa podurilor care să fluidizeze intrarea şi ieşirea din Capitală.

Se merge cu mai puţin de 5 kilometri la oră, iar coada de maşini se întinde pe câţiva kilometri.

Şi dacă nu era suficient, drumul devine foarte periculos... din cauza căruţelor.

Două ore şi un sfert a durat un drum de 72 de kilometri în condiţiile în care doar o treime din Centură are două benzi pe sens. De la ministerul transporturilor, lucrurile sunt clare. La nivel de planuri doar.

Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor: Ştiţi bine că a fost semnat contractul pentru pasajul de la Domneşti, s-au scos la licitaţie pasajelele de la Popeşti şi Berceni. Pe centura de nord existentă finalizăm anul acesta în august tronsonul DN7-A2 şi am scos la proiectare şi execuţie sectorul din Voluntari şi legătura cu A2. Deci, practic, avem pe centură atacate toate proiectele.

Promisiunile ministrului de la Transporturi nu sunt puţine. În martie a mers în judeţul Botoşani să vadă celebrul drum naţional de pământ de lângă frontiera cu Republica Moldova. În urma lui nimic nu s-a schimbat. Praful este la fel de mare, şoselele la fel de proaste.

Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor: Vom aplica un strat de bitum, o să venim cu un tratament bituminos pe acest tronson de drum

La scurt timp după după plecarea ministrului, toate utilajele de la lucrări au dispărut. Au reprofilat foarte puțin drumul și au împrăștiat un start subțire de pietriș care s-a și dus către marginile drumului

Sătui de starea jalnică a drumurilor, sute de localnici din Botoşani au protestat. Se pare însă că distanţa până la Bucureşti este prea mare ca să se facă auziţi. În Oltenia, problemele sunt la fel de mari, iar prin cârpelile care se fac an de an se scurg milioane de lei.

Plăcile de beton de pe Drumul Naţional care leagă judeţele Dolj şi Vâlcea nu au mai fost schimbate din anii 70.

Drumul nu a fost reabilitat complet niciodata, ci doar a fost peticit. Astfel, cu timpul au apărut gropi și denivelări, iar pe anumite porțiuni a crescut chiar și vegetație în crăpăturile din carosabil.

Şi în şanţurile săpate pentru lărgirea drumului național 73 Braşov-Piteşti ar putea creşte vegetaţie dacă lucrările nu sunt reluate repede.

După ce au fost începute lucrări de lărgire a drumului, locul pare abandonat pentru că nu am văzut vreun muncitor sau utilaj.

Drumul de 103 kilometri este singurul care leagă Braşov de Piteşti. A intrat în reabilitare acum trei ani, iar termenul de finalizare este depăşit deja cu nouă luni. DN1 şi Valea Oltului sunt deja celebre pentru pericolul şi aglomeraţia lor, şi întregesc tabloul drumurilor pe care niciun şofer nu s-ar încumeta, dacă ar avea alternativa autostrăzilor.

Ionuț Ciurea, vicepreședinte și director executiv Asociația Pro Infrastructura: Avem foarte multe probleme de mentenanță pe drumurile naționale și cele județene. Avem probleme cu semnalizarea foarte slabă, cu lipsa marcajelor, probleme legate de calitatea asfaltului și toate astea puse cap la cap din punct de vedere al companiei de drumuri ne duc într-o zonă de siguranță rutieră foarte precară.

România este singura ţară europeană care înregistrează o creştere a numărului de victime din accidente rutiere. Cinci oameni mor zilnic în asemenea tragedii provocate frecvent de şoselele proaste spun specialiştii. Din păcate, nici măcar moartea a 1.900 de români pe an nu îi face pe guvernanţi să înţeleagă că trebuie să urgenteze investiţiile în drumuri de calitate.