Sari la conținut

Venituri la jumătatea celor din Vest, dar prețuri la fel de mari

În România, veniturile lunare sunt la jumătatea celor din ţările vestice, dar aproape toate produsele din magazine sunt la fel de scumpe. Asta nu îi împiedică pe clienţi să plece cu braţele pline. Românii cheltuie anual peste patru miliarde de euro în cele 60 mall-uri din ţară.

Ţări mai dezvoltate, unde puterea de cumpărare este peste cea din România, au preţuri mai mici la îmbrăcăminte sau electronice. Cele mai ieftine haine sunt cele cumpărate din Ungaria, de exemplu, potrivit unui raport al Eurostat.

Încălţămintea din magazinele de la noi este la fel de scumpă ca în Germania. Asta deşi suntem al patrulea producător european de pantofi.

Acest lucru nu îi împiedică pe români să bată magazinele în căutarea celor mai bune oferte.

Românilor le place să cheltuiască bani, să cumpere lucruri şi le place să fie la modă. Dacă vă uitaţi la toată piaţa vedeţi că vânzările au crescut pentru că situaţia în România s-a îmbunătăţit în ultimii ani”, spune David Hay, directorul unui dezvoltator imobiliar.

În fiecare zi într-un centru comercial intră peste 55 de vizitatori. Aşa că nu este de mirare faptul că, la final de an, când se trage linie, magazinele raportează vânzări în creştere şi cu 10 procente.

Aşa că marile magazine încearcă să îi facă pe clienţi să petreacă cât mai mult timp aici. Pe lângă locurile de joacă pentru copii au tiroliană şi cinema.

„Vânzările la categoria VIP cresc într-un ritm mai rapid decât cele clasice pentru că românilor le place să fie trataţi bine”, afirmă David Hay, directorul unui fond de investiţii.

La capitolul electronice - suntem a treia cea mai scumpă ţară din UE. Malta este pe primul loc. Şi alimentele şi băuturile răcoritoare au preţuri mai mari decât cele din Polonia, acolo unde fermierii beneficiază de subvenţii generoase. În schimb, tutunul şi vinul sau berea au acelaşi preţ. Norvegia este printre cele mai scumpe ţări la acest capitol. Românii plătesc mai mult decât cehii dacă merg zi de zi cu maşina la muncă. Institutul Naţional de Statistică arată că până la 8 procente din cheltuielile unei familii se duc pe carburanţi, adică o treme din cât dau românii pe mâncare.