Ketanji Brown Jackson a depus jurământul și a devenit prima femeie de culoare la Curtea Supremă a SUA

Data publicării:
Ketanji Brown Jackson depune jurământul în fața președintelui Curții Supreme, John Roberts
Ketanji Brown Jackson a depus jurământul pentru a deveni judecător asociat al Curții Supreme a Statelor Unite. Jackson este prima nominalizare la Curtea Supremă a președintelui Joe Biden și îl înlocuiește pe judecătorul Stephen Breyer, numit în funcție de președintele Bill Clinton. Foto: Profimedia Images

Ketanji Brown Jackson, prima femeie de culoare nominalizată la Curtea Supremă a Statelor Unite, a depus, joi, jurământul de învestire în funcție și s-a alăturat instanței supreme americane, relatează Reuters.

Jackson, nominalizată de președintele Joe Biden pentru a-l înlocui pe Stephen Breyer, judecător care se retrage după aproape 30 de ani de activitate la Curtea Supremă, se alătură instanței supreme americane într-o perioadă în care instituția dominată, în prezent, de judecători conservatori acționează pentru a înlătura precedente importante din jurisprudența americană, precum dreptul la avort la nivel federal.

„Cu inima plină de bucurie, accept solemn responsabilitatea de a sprijini și apăra Constituția Statelor Unite și de a face justiție fără teamă și fără favoritism”, a transmis Jackson într-un comunicat publicat ulterior depunerii jurământului.

Jackson este al 116-lea judecător al Curții, a șasea femeie care ocupă un loc la SCOTUS și a treia persoană de culoare care devine judecătoare a instanței supreme de când instituția a fost fondată, în 1789. 

„Sunt bucuros pentru America. Ketanji va interpreta legea cu înțelepciune și corectitudine și va ajuta ca legea să fie mai bună pentru poporul american pe care îl servește”, a spus Stephen Breyer, predecesorul lui Jackson.

Curtea Supremă păstrează o majoritate conservatoare

În vârstă de 51 de ani, judecătoarea se alătură „facțiunii liberale” a Curții. Curtea Supremă are o majoritate conservatoare de 6-3, iar învestirea lui Jackson nu schimbă raportul de forțe, în condițiile în care înlocuiește un alt judecător liberal.

Curtea Supremă a ajuns să aibă o majoritate conservatoare de 6-3 după ce republicanii au decis să blocheze, fără a avea un motiv legal concret, numirea lui Merrick Garland la Curtea Supremă, în 2016.

Atunci, liderul majorității republicane din Senatul SUA, Mitch McConnell, a motivat că președintele nu poate face nominalizarea pentru că este în ultimul an de mandat, deși nu exista niciun fel de prevedere constituțională în acest sens, iar timpul rămas până la expirarea mandatului lui Barack Obama era mai mult decât suficient pentru a derula procedura.

Într-un final, republicanii au furat nominalizarea lui Obama, tergiversând până ce Donald Trump a ajuns președinte. Trump l-a nominalizat pe Neil Gorsuch, unul dintre judecătorii ultra-conservatori care a sprijinit răsturnarea precedentului Roe vs. Wade, cel care a stat la baza dreptului la avort la nivel federal în SUA. 

McConnell nu și-a mai respectat, însă, propria rigoare în 2020, după moartea judecătoarei Ruth Bader Ginsburg cu o lună și jumătate înainte de alegeri și a forțat procedura pentru confirmarea rapidă a lui Amy Coney Barrett, dovedind că motivul real pentru blocarea lui Garland în 2016 ținea doar de partizanatul său ideologic dur și de calcule politice.

Pe lângă Barrett și Gorsuch, Trump l-a mai nominalizat și pe Brett Kavanaugh la Curtea Supremă.

Editor : Adrian Dumitru

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri