Sari la conținut

Când austeritatea lovește biserica

La sfârșitul anilor '60, Biserica Ortodoxă din Grecia a cedat statului peste 95% din proprietățile sale. Cât de mult și-a dorit lucrul acesta rămâne de discutat, căci în acea perioadă Grecia se afla în plină dictatură militară. Oricum, statul s-a angajat să plătească salariile preoților. Grecia are în acest moment ceva mai mult de 9.000 de preoți și numărul lor a scăzut constant în ultimii ani. Absolvenți la teologie ar fi destui, dar ca un preot să primească o parohie, e nevoie ca alți zece să iasă din sistem.

E o regulă care se aplică în tot sistemul bugetar al Greciei și dat fiind că statul le plătește preoților salariul, aceștia au statut de funcționari publici. La fel ca și celorlalți bugetari, și preoților le-au scăzut salariile. Anual, statul plătește pentru salariile clerului cam 190 de milioane de euro. E drept, biserica plătește ceva taxe, însă în 2011, acestea au însumat cam 13 milioane de euro.

Oficial, sunt scutite de la plata taxelor și impozitelor bisericile care sunt monumente istorice precum și cele care au în grijă centre sociale, la care oamenii săraci pot să vină să ia masa, sau să înopteze dacă nu au un adăpost. Pentru a nu le închide, biserica greacă a redus programul mai multor posturi de radio pe care le deține și a închis mai multe publicații.

În satele în care nu există niciun preot, biserica a trimis absolvenți la teologie care slujesc pro-bono. Însă de cele mai multe ori, comunitățile locale strâng bani pentru a-i asigura un venit minim.