Sari la conținut

INTERVIU. Vladimir Putin: Vi se pare că sunt nebun?

- După cum ştiţi, părerile despre dumneavoastră sunt împărţite în rândul occidentalilor - unii vă apreciază, alţii se tem de dumneavoastră. Când aţi deschis discuţia despre arsenalul nuclear, aţi vrut, de fapt, să lansaţi o ameninţare?

- Cei care cred acest lucru sunt într-o gravă eroare, nu au înţeles nimic. Această relansare a cursei înarmării este efectul direct al ieşirii unilaterale a Statelor Unite din tratatul de neproliferare a rachetelor balistice. Acest tratat era piatra de temelie a sistemului internaţional de apărare. Când Statele Unite s-au retras şi au introdus propriul sistem de apărare antirachetă, integrat în sistemul lor global de apărare strategică, am anunţat imediat că vom fi obligaţi să luăm şi noi măsuri pentru a menţine echilibrul strategic de forţe. Şi vreau să menţionez un alt aspect important. Facem acest lucru nu doar pentru a garanta securitatea Federaţiei Ruse, ci şi în beneficiul restului lumii, căci stabilitatea strategică este garantată de acest echilibru de forţe.

- Ne aflăm la Sankt Petersburg, un oraş sacrificat în timpul războiului. Dumneavoastră aţi trăit în perioada ocupaţiei?

- Părinţii mei, iar fratele meu a murit în timpul ocupaţiei... Nu l-am cunoscut niciodată.

- De aceea vreau să vă întreb, credeţi oare că este posibil ca un nou război să izbucnească în Europa zilelor noastre?

- Eu sper că nu. Dar poate ar trebui ca Europa să-şi consolideze suveranitatea şi independenţa şi să-şi apere interesele naţionale şi pe cele ale cetăţenilor. Dar vreau să revin asupra întrebării precedente. Echilibrul strategic este cel care a garantat pacea în lume şi a împiedicat izbucnirea unor mari conflicte armate în Europa şi peste tot în lume.

- Aţi spus că v-ar plăcea ca Europa să fie mai independentă. Spre exemplu, Franţa s-a schimbat mult în raport cu epoca De Gaulle sau Mitterrand. Care ar fi motivele în viziunea dumneavoastră? Este prea supusă Statelor Unite?

- Participarea la orice alianţă politică sau militară implică pierderea consimţită a unei părţi a suveranităţii. Cred că la acea vreme, Franţa a ieşit din NATO pentru a-şi proteja suplimentar suveranitatea, ceea ce nu era posibil în cadrul unei alianţe militare. Dar cred că aţi observat că pentru a discuta cu partenerii noştri europeni trebuie să ne adresăm Washingtonului. Nu e cam ciudat?

- Domnule preşedinte, asistăm la o ironică întoarcere în timp. Partidele de dreapta, de extremă-dreapta, unele chiar din Europa, vă susţin mai puternic decât o fac cele de stânga - Marine Le Pen în Franţa, Partidul Popular în Elveţia. Cum vă explicaţi această situaţie?

- Nu cred că mă susţin pe mine. Cred că politicienii din aceste partide conştientizează interesul naţional. În lume şi în statele europene observăm mişcări tectonice la nivelul opiniei publice în sensul apărării intereselor naţionale. Şi vă dau un exemplu. În acest moment, Europa se confruntă cu o problemă concretă: afluxul de imigranţi. Este oare Europa la originea deciziilor care au dus la apariţia aceste situaţii? Să fim sinceri, aceste decizii au fost luate peste Ocean, iar Europa resimte efectele.

- Vă referiţi la Statele Unite?

- Da, bineînţeles. Iar acesta este doar un exemplu, sunt şi altele. Dar nu înseamnă că trebuie să demonizăm politica americană. Americanii fac politică în concordanţă cu interesele lor. Dar trebuie să ajungem la un echilibru de interese. Statele Unite sunt o mare putere, nu există niciun dubiu. Poporul american a clădit această naţiune în decurs de câteva sute de ani, iar rezultatul este impresionant. Dar acest lucru nu dă dreptul autorităţilor americane să meargă oriunde în lume, să captureze pe oricine doresc şi să-i arunce în închisoare.

- În ceea ce priveşte justiţia, credeţi că Statele Unite s-au amestecat în treburile interne ale Elveţiei?

- Dacă îmi amintesc bine, Statele Unite erau candidate la organizarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2022.

- Şi credeţi că este vorba despre o răzbunare?

- Nu am terminat ce aveam de spus. Marea Britanie, cel mai apropiat aliat al lor în Europa, a candidat pentru campionatul din 2018. Această luptă împotriva corupţiei, aşa cum o vedem acum, mă face să mă întreb dacă nu cumva este doar o continuare a luptei pentru campionatele din 2018 şi 2022. Nimeni nu se opune luptei împotriva corupţiei, toţi o sprijinim. Ba chiar cred că trebuie să ne intensificăm eforturile, dar respectând normele dreptului internaţional. Dacă cineva este suspectat de un delict, probele necesare sunt trimise Parchetului din ţara unde are reşedinţa. Dar sub nicio formă o ţară, fie ea mică sau mare, nu poate interveni în altă parte a lumii pentru a aresta oameni. Este intolerabil.

- Sunteţi prieten cu Sepp Blatter. L-aţi susţinut?

- Cunoaştem toţi situaţia creată în jurul lui Sepp Blatter. Nu vreau să intru în detalii, dar nu cred un cuvânt din ce s-a spus despre aşa-zisele fapte de corupţie. Cred că oamenii precum Sepp Blatter sau conducătorii marilor foruri sportive sau ai comitetelor olimpice merită răsplătiţi. Oamenii aceştia merită într-adevăr premiul Nobel.

- În Europa, unii vă apreciază, alţii se tem de dumneavoastră. Uneori sunteţi comparat cu Stalin, un om cu privirea glacială, cu intenţii expansioniste. Unii spun că, după atâţia ani la putere, v-aţi pierdut minţile.

- Şi? Vi se pare că sunt nebun?

- Cu toate acestea, contrar celor ce se spun despre dumneavoastră, vă văd zâmbind.

- Aceste aspecte fac parte, de ani de zile, din viaţa mea, din lupta mea politică. Încerc să nu le dau atenţie. Fac doar ceea ce cred că este necesar pentru protejarea intereselor ţării mele şi a intereselor poporului meu. Rusia nu caută o confruntare cu alte ţări, dar uneori suntem nevoiţi să ne apărăm interesele şi o facem. Noi nu căutăm calea unei confruntări armate, ci calea compromisului şi a soluţiilor acceptate de toţi.