Sari la conținut

Putin l-a sunat pe Obama

Barack Obama a insistat din nou că Moscova trebuie să-și respecte angajamentele luate la Minsk pentru a ajunge la o reglementare a situației din Ucrainei. Rusia trebuie să-și retragă toate trupele și echipamentele de pe teritoriul ucrainean, a subliniat președintele american, în condițiile în care în estul Ucrainei s-au înregistrat din nou violențe la începutul acestei luni.

Telefonul lui Putin intervine chiar în aceeași zi în care comandantul suprem al forțelor aliate, Philip Breedlove, a declarat că în opinia sa, Rusia își va continua incursiunile în estul Ucrainei. „Nu cred că domnul Putin a terminat ce avea de făcut în estul Ucrainei", a spus Breedlove, citat de Reuters. „Frontiera dintre Rusia şi Ucraina este foarte permeabilă, permiţând tranzitul echipamentelor militare şi ale resurselor", a arătat Philip Breedlove. „Rusia a acumulat resurse militare importante, muniţie etc... la niveluri care pot susţine operaţiuni. În interiorul Ucrainei, separatiştii sunt o forţă bine antrenată, condusă din Rusia, pregătită să efectueze orice misiune li s-ar cere în regiunea Donbas", a acuzat generalul NATO.

Conflictul din estul Ucrainei riscă să se intensifice în următoarele luni, a atras atenţia și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Și el a acuzat Rusia că în continuare îi susţine pe insurgenţii separatişti. „În pofida numeroaselor încălcări ale armistiţiului de la Minsk, nu putem considera armistiţiul ca fiind suspendat, pentru că este cea mai bună bază pentru o soluţie politică... Fără Acordul de la Minsk, mi-e teamă că situaţia se poate deteriora şi mai mult", a spus Stoltenberg, citat de Mediafax.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum cu peste 6.400 de morţi.

Convorbirea telefonică a celor doi lideri intervine, de asemenea, în ziua în care Departamentul de Stat a dat publicității raportul despre situația drepturilor omului în lume, iar Rusia este aspru criticată, în 73 de pagini, pentru numeroasele încălcări ale drepturilor și libertăților, inclusiv pentru anexarea Crimeii și implicarea în susținerea separatiștilor din Ucraina.

Statul Islamic și Iranul, o preocupare comună

Cei doi șefi de stat au vorbit și despre situația din ce în ce mai periculoasă din Siria și au subliniat că este important ca puterile internaționale să dea dovadă de „unitate” în negocierile cu Iranul care vizează împiedicarea acestei țări de a avea arma nucleară.

Iranul și grupul „5 plus 1” (China, SUA, Franța, Marea Britanie, Rusia și Germania) vor avea la sfârșitul acestei săptămâni, la Viena, negocieri cruciale pe marginea dosarului nuclear iranian, care au ca dată-limită 30 iunie.

Pe de altă parte, cei doi președinți au convenit asupra „necesității” de a contracara Statul Islamic, ce controlează regiuni vaste din Irak și Siria.

Militanții din organizaţia Statul Islamic au luat din nou cu asalt, joi, oraşul sirian Kobani, din care fuseseră izgoniţi la începutul anului. Atacul a început prin detonarea mai multor maşini-capcană, la punctele de control ale luptătorilor kurzi. A urmat un asalt cu mortiere şi arme de asalt, în timpul căruia au fost ucişi 50 de civili. Gruparea nu a reuşit deocamdată să cucerească oraşul, dar atacul vine ca răspuns la o ofensivă recentă a luptătorilor kurzi, care a vizat un drum de acces important pentru terorişti. Gruparea a fost izgnonită din Kobani la începutul acestui an, după un asediu de patru luni.