Sari la conținut
News Alert

RĂSPUNSURI. De ce Turcia și-a schimbat atitudinea față de războiul din Siria și a intrat într-un război deschis pe două fronturi?

  • O reuniune de urgență a NATO, solicitată de Turcia, a avut loc în această săptămână la Bruxelles. Statul european membru al Alianței Nord Atlantice și-a schimbat atitudinea față de războiul din Siria și s-a hotărât să intervină militar. Mai mult, Turcia își pune la dispoziție bazele militare pentru avioanele de luptă americane care luptă în același conflict.

Luca Niculescu: Ambasadorii NATO s-au întâlnit la Bruxelles la cererea Turciei. Vă convin rezultatele acestei întâlniri?

Koray Ertas, ambasadorul Turciei la București: Da, suntem destul de mulţumiţi de rezultatul întâlnirii cu reprezentanţii NATO. Aceasta a fost, după cum ştiţi, o întâlnire extraordinară, care s-a ţinut la cererea Turciei, bazată pe articolul 4 din tratatul Alianţei. Iar conform acestui articol, atunci când se simte ameninţat din punct de vedere al siguranţei şi integrităţii teritoriale, poate solicita întrunirea consiliului să discute despre acea situaţie. În esenţă, aliaţii au arătat solidaritate puternică cu Turcia şi lupta ei împotriva terorismului, care s-a intensificat din păcate de săptămâna trecută. Aliaţii au subliniat de asemenea că sunt împotriva oricărei forme de terorism, a oricărei manifestări de acest gen, iar asta este foarte important pentru noi, pentru că, după cum ştiţi, Turcia este sub ameninţări teroriste atât din partea ISIS, cât şi din partea PKK. Luptăm pe fronturi diferite în momentul de faţă. Apreciem rezultatele acestei întâlniri. Nu am cerut susţinere militară în acest moment, doar am vrut să ne informăm aliaţii de măsurile pe care le-am luat de curând. Iar solidaritatea pe care au dat dovadă aliaţii noştri a fost foarte puternică şi ne bazăm pe ea.

Luca Niculescu: Turcia atacă aerian ISIS, Statul Islamic. De asemenea, aţi permis avioanelor americane să folosească bazele militare turceşti, pentru acelaşi scop. De ce Turcia a luat această decizie acum şi a fost ezitantă până acum?

Koray Ertas: De fapt, suntem parte din coaliţia împotriva ISIS de la început. Iar în 2013 am fost printre primii dintre aliaţi care au declarat ISIS organizaţie teroristă. ISIS este o ameninţare la securitatea Turciei şi luptăm împotriva lor prin diferite metode şi am contribuit activ în cadrul coaliţiei. Fiecare membru al coaliţiei este implicat în grade diferite, ca România de exemplu, România este membru al coaliţiei anti-ISIS, dar contribuie mai mult pe "frontul" ajutoarelor umanitare, lucru perfect de înţeles dacă luăm în calcul priorităţile de securitate naţională ale fiecărui dintre aliaţi. În aceeaşi idee şi noi contribuim prin susţinerea trupelor kurde Peshmerga, antrenăm şi echipăm împreună cu SUA forţele moderate din Siria şi permitem folosirea bazelor noastre militare pentru drone fără muniţie, care au scopuri de supraveghere de securitate. Suntem prima ţară în linia frontului împotriva terorismului, care din păcate apare în tot mai multe locuri din lume. Deci, suntem un membru activ împotriva ISIS de la început. Cu toate acestea, după cum ştiţi, lunea trecută a avut loc un atac într-unul dintre oraşele noastre de graniţă cu Siria. 32 de civili au fost ucişi de acest atac terorist făcut de ISIS. La două zile după acest atac, ISIS a atacat şi forţele militare turce care păzesc graniţa şi au omorât doi ofiţeri. Aceste lucruri ne-au forţat să recurgem la măsuri mai dure pentru a lupta cu această organizaţie teroristă.

  • Turcia a trecut așadar de la neutralitate în fața conflictului din Siria, la război deschis pe două fronturi: cel împotriva ISIS și cel împotriva trupelor Partidului Muncitorilor Kurzi din nordul Irakului, formațiunea cunoscută drept PKK.

Luca Niculescu: Cum va schimba intervenţia Turciei în Siria situaţia din această zonă?

Koray Ertas: Cred că va schimba foarte multe lucruri. Potrivit observatorilor internaţionali este o schimbare de forţe în joc, aşa spun ei, pentru că bazele militare sunt foarte aproape de regiune. De la început, de acum trei ani, Turcia a fost pentru crearea unei "zone de siguranţă" în nordul Siriei, dublată de o zonă fără acces aerian, pentru ca refugiaţii să poată să revină la casele lor, oamenii să fie în siguranţă în această regiune, care ar fi imună atât de regimul Assad, cât şi de asalturile ISIS şi ale altor organizaţii teroriste care pot să apară în regiune. Sper că această nouă decizie de deschidere a bazelor noastre militare pentru membrii coaliţiei să producă schimbări radicale în acestă situaţie dramatică.

Luca Niculescu: Luaţi în calcul posibilitatea să trimiteţi şi trupe terestre în Siria?

Koray Ertas: În momentul de faţă nu intenţionăm să acţionăm cu trupe militare la sol, aşa cum fac şi Statele Unite. Oricum, aşa cum am spus, de foarte mult timp suntem susţinătorii acestei zone de siguranţă în regiune, pentru că ne dorim o strategie mai clară în Siria. Să luptăm doar cu ISIS nu are cum să fie o soluţie pe termen lung, ci una temporară. Deci este nevoie de o soluţie completă şi de crearea acestei "zone de siguranţă", iar dacă vom cădea de acord împreună cu aliaţii noştri am putea să luăm şi alt fel de măsuri.

  • Turcia luptă cu Partidul Muncitorilor Kurzi din 1984, când PKK cerea separarea de Turcia şi crearea unui nou stat, Kurdistan. Acum Turcia a reluat atacurile împotriva grupării kurde, laolaltă cu cele care vizează ISIS. Dar ce diferenţe există între organizaţiile kurde de pe teritoriul Turciei, Siriei şi Irakului? PKK este interzis în Turcia şi acum organizaţia conduce câteva tabere de militanţi în nordul Irakului. Aceştia luptă pe teritoriul Siriei împotriva ISIS. Miliţiile kurde din Siria sunt şi ele împotriva Statului Islamic, dar nu reprezintă o ţintă pentru armata turcă, chiar dacă acestea sunt afiliate PKK-ului. Există şi kurzii din Irak, conduşi de Guvernul Regional Kurd. Armata lor este formată din trupele Peshmerga, combatanţi redutabili împotriva ISIS.

Luca Niculescu: Luptaţi de asemenea împotriva rebelilor din PKK, dar luptătorii kurzi s-au dovedit cei mai capabili până acum în lupta împotriva ISIS. De ce îi atacaţi?

Koray Ertaş: În primul rând, PKK este o organizaţie teroristă nu doar din punctul de vedere al Turciei. Acest lucru a devenit oficial de acum mai mulţi ani şi din partea aliaţilor noştri, inclusiv din partea României şi SUA sau alţi aliaţi şi membri UE. Deci este normal ca atunci când o organizaţie teriroristă atacă o democraţie, să avem dreptul să luptăm împotriva ei. În ultimii ani am încercat să găsim o soluţie pentru vechea noastră problemă cu kurzii, să ne ocupăm de ea cu sinceritate şi după cum ştiţi în ultimii doi-trei ani a fost un acord efectiv de încetare a focului. Cu toate acestea, PKK a continuat atacurile teroriste şi le-a intensificat în ultimele două luni. După atacul făcut de ISIS din oraşul Suruc, care a dus la pierderea de vieţi în rândul turcilor, PKK a spus că este vina guvernului turc şi au ucis doi ofiţeri de poliţie, la ei acasă, în somn. Nu s-au oprit, au mai ucis un poliţist în alt oraş, iar după aceea au omorât şi un agent de circulaţie într-o provincie de est. Deci nu putem să stăm doar să privim cum aceste organizaţii teroriste atacă frecvent turci. În plus, după alegerile din Turcia de acum două luni, numărul incidentelor teroriste a crescut la 300 în toată ţara, aşa că nu avem altă şansă decât să folosim toată forţa împotriva PKK în nordul Irakului. Vreau doar să fac o diferenţiere importantă aici, atacurile noastre sunt împotriva PKK din nordul Irakului. Nu ţintim kurzii din nordul Siriei, nu există aşa ceva. Am declarat de mai multă vreme nişte reguli: dacă este vreun atac dinspre Siria înspre Turcia, împotriva cetăţenilor turci, nu contează de unde vine, din partea regimului Assad, din partea ISIS sau a altor surse vom răspunde puternic. Dacă va fi un atac împotriva Turciei din partea kurzilor din Siria, vor primi răspunsul corect. Dar pentru moment nu există aşa ceva şi noi nu atacăm sau ţintim kurzii din Siria.

Luca Niculescu: Nu vă temeţi de atacuri din partea kurzilor sirieni?

Koray Ertas: Suntem gata să înfruntăm orice fel de atac, ţara noastră luptă împotriva terorismului de zeci de ani şi avem experienţă militară şi de securitate. Sper ca nu vom avea parte de astfel de situaţii, nimeni nu şi le doreşte, dar suntem pregătiţi pentru orice.

  • Atacurile aeriene turcești îndreptate împotriva trupelor PKK au stârnit furie în rândul numeroasei populații kurde din Turcia. În toată țara au fost proteste violente.

Luca Niculescu: Sunt proteste ale kurzilor pe teritoriul Turciei. Există teama unor escaladări a acestor proteste?

Koray Ertas: Problema kurzilor este una foarte veche în Turcia şi este o voinţă puternică în societate să o rezolvăm prin dialog şi metode democratice. Credem că mai multă democraţie va rezolva problema noastră, Turcia este încă singura ţară majoritar musulmană care a fost în stare să dezvolte democraţia şi economia de piaţă, dar să îşi respecte şi valorile deopotrivă, şi sper că dacă ne vom baza mai mult pe democraţie vom rezolva această problemă. Recent am avut alegeri şi acum sunt discuţii pentru formarea noului guvern. Dar vorbim despre o regiune dificilă şi acest gen de probleme pot avea evoluţii diferite care depind de mediul complicat din jurul nostru. Dar credem că unica soluţie este dialogul democratic. Dar, dacă oamenii apelează la violenţe, bineînţeles statul îşi va arăta puterea.

Luca Niculescu: Nu aţi cerut ajutor militar din partea aliaţilor. Este posibil să faceţi acest lucru în viitor?

Koray Ertas: În momentul de faţă nu avem nevoie de acest lucru, doar ne-am deschis bazele militare pentru forţele coaliţiei, sunt gata pentru utilizare, va fi folosită de turci şi americani pentru moment şi vom decide ulterior ce alţi aliaţi pot folosi aceste baze în viitor. În acest moment, resursele noastre naţionale sunt suficiente pentru a face faţă acestei provocări, dar dacă vom avea nevoie, vom cere ajutorul aliaţilor.

  • Kurzii au altă variantă asupra motivelor prezentate de Turcia pentru a-şi justifica atacurile împotriva PKK. Ei spun că în spatele mişcărilor militare se află de fapt interese politice ale preşedintelui Erdogan.
Activist kurd: PKK a declarat că nu a ucis polițiștii turci, dar nimeni nu remarcă

Luca Niculescu: Preşedintele Erdogan a spus că este imposibil să se continuie procesul de pace cu PKK atât timp cât kurzii atacă turci. Întrebarea mea este de ce rebelii kurzi au ucis poliţişti turci?

Kadir Seker, activist kurd: PKK a declarat că de fapt nu ei au fost cei care au ucis poliţiştii turci. Aceasta este declaraţia lor. Într-adevăr nu ei au ucis acei poliţişti. Acesta este doar un pretext să îi atace pe kurzi şi nu pe cei din ISIS.

Luca Niculescu: Dar cine i-a ucis pe acei poliţişti?

Kadir Seker: Este posibil să fie serviciul de securitate turc, pentru că ei vor să înceapă un război cu kurzii şi acesta poate fi un motiv prin care ar putea să justifice de ce îi atacă pe kurzi. Pot spune "lume, lume, ei ne omoară poliţiştii, de aceea trebuie să-i atacăm". Dar PKK a declarat că nu ei au fost cei care au ucis, dar nimeni nu remarcă. Acesta este un plan al guvernului turc pentru a-i ataca pe kurzi.

Luca Niculescu: După părerea dvs, care este scopul preşedintelui Erdogan pentru a justifica atacurile împotriva kurzilor?

Kadir Seker: Unul dintre scopuri este că avem Partidul Democratic al Poporului (HDP) şi ar vrea să îl scoată din Parlament, pentru ca el să fie Marele Sultan al Imperiului Otoman, din nou. Acesta este unul dintre principalele sale motive. Pentru că atunci când HDP a intrat în Parlament i-au pus piedici şi acum se încearcă oprirea activităţii HDP, a procesului de pace cu Abdullah Ocalan şi toate acestea.

Luca Niculescu: Cum este privită gruparea PKK de majoritatea kurzilor? Sunt eroi sau terorişti?

Kadir Seker: Bineînţeles că sunt eroi pentru că ne-au salvat, au salvat identitatea noastră, putem să ne vorbim limba, putem merge la şcoală, putem folosi propriile noastre reţele de socializare, televiziuni etc. Avem drepturi, putem vorbi limba noastră din Suedia până în alte părţi ale lumii. Acum kurzii nu se mai tem să vorbească limba lor, aşa cum se întâmpla în anii 90. Îmi amintesc că atunci când noi locuiam în Turcia în acei ani, nu ni se permitea să vorbim limba kurdă şi nici să ne folosim alfabetul. Iar dacă făceam asta, eram atacaţi şi nu ni se mai permitea să mergem la şcoală. Ei sunt adevăraţii eroi pentru că ei sunt cei care luptă cu adevărat împotriva Statului Islamic în Irak şi Siria. Cum pot fi terorişti când ei de fapt luptă împotriva terorismului?

Luca Niculescu: Pe termen lung, ce vor face kurzii din Turcia dacă Ankara va continua să atace trupele PKK?

Kadir Seker: Va fi război civil şi va fi greu să iasă din el. Va fi precum în Siria şi Irak, vor diviza ţara. Trebuie să fie atenţi pentru că joacă periculos dar sper că NATO va înţelege acest lucru şi nu se vor opune metodelor noastre de a ne câştiga democraţia şi drepturile civile. Sper că vom fi ajutaţi de NATO şi nu opriţi de NATO.

Luca Niculescu: Vă este teamă că ţările vestice uită kurzii pentru a-şi menţine relaţiile bune cu Turcia?

Kadir Seker: Întotdeauna îi uită pe kurzi. Au făcut asta şi înainte, nu este nimic nou pentru noi kurzii. Sper că de data aceasta ne vom recâştiga drepturile şi avem o ultimă şansă în faţa guvernului turc. Sper ca oamenii noştri să îşi câştige libertatea. Dacă Turcia nu ne acordă drepturile le vom câştiga cu forţa, aşa cum am făcut când a fost vorba de limba şi identitatea noastră.

  • Dar ce vrea Turcia să obțină din această intervenție militară aeriană în Siria? Primim explicaţii de la Yusuf Sayman, fotojurnalist turc care lucrează pentru publicații prestigioase din toată lumea.

Luca Niculescu: Să vorbim la început despre această "zonă sigură" din nordul Siriei. De ce are Turcia nevoie de această "zonă sigură" în Siria?

Yusuf Sayman, jurnalist, corespondent pentru The Guardian & The New York Times: Sunt trei motive principale. Unul este că Turcia are nevoie de o zonă unde să mute refugiaţii sirieni care stau acum în taberele de pe teritoriul Turciei. Ar vrea să-i mute în această zonă sigură. Al doilea motiv este că vor să-i oprească pe eventualii noi refugiaţi să mai intre pe teritoriul lor să se alăture celor 2 milioane care sunt deja aici. De asemenea nu vor să pătrundă mai departe susţinători ai Statului Islamic. Un alt motiv important este că sunt îngrijoraţi că dacă portul Latakia este preluat de ISIS şi de YPG, nu se va mai putea face aprovizionarea rebelilor inspre Turcia spre Alep, pentru că este un drum principal care face legătura între Turcia şi Alep. Şi îşi pun problema că dacă acesta va fi ocupat de trupele regimului Assad sau de ISIS, rebelii nu vor mai avea provizii.

  • De la apariția sa ISIS a avut un inamic redudabil, singurul care i-a ținut piept: kurzii. Trupele PKK și milițiile kurde siriene au dovedit că pot lupta cu succes împotriva Statului Islamic. Acum PPK-ul este supus raidurilor aeriene turcești.

Luca Niculescu: Până acum, luptătorii PKK au dovedit eficienţă împotriva Statului Islamic. Cum de au devenit acum o ţintă pentru atacurile militare turceşti?

Yusuf Sayman: Probabil că ştiţi, a fost un proces de pace între Turcia şi PKK, din 2013. Procesul este mai vechi de atât, dar atunci s-a agreat încetarea focului. Cu toate acestea, după atacurile sinucigaşe cu bombă ale ISIS care a ucis în mare parte populaţie kurdă, PKK a decis să arunce vina acestor atacuri asupra Turciei, fără să aducă niciun fel de dovezi. Ca să se răzbune au ucis doi ofiţeri de poliţie în casele lor şi încă cel puţin trei soldaţi. Şi chiar înainte de atacul din oraşul Suruc au fost declaraţii din partea PKK care anunţau că vor anularea acordului de încetare a focului şi că vor ataca diferite construcţii din Turcia, din zone unde predomină kurzii. Deci, după toate acestea, statul turc nu avea altă şansă decât să riposteze împotriva trupelor PKK. Dar este o diferenţă. Forţele kurde din Siria care luptă împotriva ISIS, YPG, sunt afiliaţi PKK dar nu sunt acelaşi grup. Este adevărat că şi PKK luptă împotriva ISIS în nordul Irakului. Dar aceste conflicte sunt separate, nu sunt parte a aceleiaşi campanii. PKK, din punctul de vedere al statului turc, al SUA şi al UE, este o organizaţie teroristă. Iar guvernul turc spune că toate atacurile pe care le fac sunt împotriva PKK.

Luca Niculescu: Mi-aţi spus că sunt conflicte separate, dar credeţi că kurzii luptă împotriva ISIS doar pentru a obţine controlul asupra unor zone din Siria pentru a-şi crea un stat propriu?

Yusuf Sayman: Nu ştiu dacă vor să-şi creeze propriul stat, cu toate acestea, chiar dacă ar vrea asta, nu ar fi ceva posibil în următorii 5-10 ani, daca în Siria situaţia continuă. Dar, în ultimii trei ani am vorbit cu mai mulţi lideri kurzi din RKG (Regiunea Guvernamentală Kurdă) şi mereu mi-au spus că vor propria lor zonă liberă de ISIS sau de brigăzile Al-Nusra şi oricine ar mai lupta împotriva lor. Dar acum, cu sprijinul aerian american, se pare că politica s-a schimbat, au început să lupte împotriva ISIS din afara zonelor kurde.

  • Kurzii trăiesc în regiuni extinse din Turcia, Siria, Irak și Iran. Atacurile puternice ale armatei turce împotriva reprezentanților PKK pot avea consecințe pe termen lung asupra minorității kurde din Turcia.

Luca Niculescu: Sunt aproape 14 milioane de kurzi care trăiesc în ţara dvs., în Turcia. Dacă luăm în calcul situaţia de acum, la ce ar trebui să se aştepte guvernul turc din partea acestor oameni?

Yusuf Sayman: Cred că această escaladare a conflictului dintre Turcia şi PKK nu va schimba lucrurile pe termen lung. De regulă ar trebui să apară un fel de acord pe termen scurt. Din punctul de vedere a PKK este o problemă că lucrează pe două fronturi. În cazul Turciei este altceva, pentru că este vorba despre o armată foarte mare şi forţe aeriene dezvoltate. Deci îşi poate permite să lupte simultan şi cu ISIS şi cu PKK, dar nu este acelaşi lucru pentru PKK. De asemenea, susţinerea PKK în rândul kurzilor nu putem spune că este foarte mare. Nu putem spune că toţi kurzii susţin PKK. În anii 90 situaţia era diferită, pentru că Turcia nega identitatea kurdă, se purta oribil cu ei, îi alunga din sate şi era o situaţie oribilă. Atunci era aşa, dar acum kurzii au toate drepturile, pot să vorbească în propria limbă, au publicaţii kurde, sunt multe canale TV kurde, deci nu este nevoie de o revoltă. Şi economia se îmbunătăţeşte în zonele kurde. Deci situaţia este foarte diferită acum faţă de ce era în anii 90.