Sari la conținut
News Alert

Statul Islamic, un reality show medieval

Grem Miller, jurnalist de investigații la Washington Post: „Sunt pur şi simplu sute de militanți care folosesc camere video şi computere, care sunt experţi în editare, în filmare. Aceştia sunt o prezenţă generală în Statul Islamic. În materialul realizat de noi, comparăm această situaţie cu un reality show medieval”.

Analiza a fost realizată de publicaţia americană Washington Post după ce a intervievat mai mulţi cameramani care au lucrat pentru Statul Islamic. Ei povestesc cum că jihadiştii sunt extrem de atenţi la imaginea aşa-zisului califat. Iar în acest scop au creat o adevărată armată de specialişti în limbajul televizual şi online. Potrivit anchetei Washington Post, mii de oameni participă efectiv la procesul de producţie a materialelor de propagandă, iar cantitatea şi mai ales calitatea acestora depăşeşte cu mult orice a încercat să facă al-Qaida în acest sens în trecut.

Souad Mekhennet, jurnalistă la Washington Post: „Trebuie să înţelegem că, pentru Statul Islamic, operaţiunile din spaţiul mediatic sunt la fel de importante ca şi lupta propriu-zisă de pe teren. În presă are loc un jihad asemănător cu jihadul propriu-zis”.

Specialiştii spun că toate materialele livrate mediului online pentru a sluji mesajului propagandist al Statului Islamic sunt foarte bine realizate. De la modul în care manipulează sunetul, până la efectele speciale, filmările din mai multe unghiuri şi tehnologia folosită, totul lasă de înţeles că jihadiştii au printre ei oameni care chiar ştiu ce fac din această perspectivă. De altfel, potrivit ultimelor estimări, cel puţin 3.400 de occidentali s-au alăturat în ultimii ani grupării teroriste, iar mulţi dintre ei sunt experţii pe care jihadiştii îi folosesc pentru a-şi disemina mesajele.

Grem Miller, jurnalist la Washington Post: „Toţi luptătorii cu care am stat de vorbă, toţi dezertorii din Statul Islamic au spus că statutul aripii mediatice a organizaţiei este mai presus de cel al luptătorilor de pe teren. Mulţi dintre aceşti agenţi operativi şi jucători importanţi din cadrul organizaţiei vin cu o mulţime de abilităţi deja formate. Unii dintre ei au ocupat posturi în organizaţii media, în companii de software şi nu numai. Astfel încât au o lungă experienţă deja formată”.

Iar modul în care o fac arată, din nou, că folosesc toate elementele publicităţii online pentru a-şi livra mesajul. Experţii în publicitate din mediul online spun chiar că Statul Islmic îşi vinde ideile utilizând cam aceleaşi strategii folosite de orice companie pentru a-şi vinde produsul.

Pentru a face acest lucru, mesajul transmis şi imaginile folosite sunt deliberat brutale, ca să atragă atenţia şi să provoace o reacţie emoţională puternică, în dauna unei evaluări raţionale. Majoritatea oamenilor reacţionează cu groază la astfel de mesaje, iar asta nu înseamnă că strategia jihadiştilor este greşită, spun experţii. Şi explică: mesajul brutal provoacă o groază neputincioasă în cei care îl resping, dar şi un sentiment de invincibilitate celor care sunt atraşi de propaganda jihadistă. Iar efectul emoţional puternic şi sentimentul de invincibilitate acţionează ca un drog, mai ales asupra tinerilor. Specialiştii spun că tocmai aceste trăsături ale propagandei jihadiste pot explica numărul mare de tineri care aderă la mesajul radical.

Souad Mekhennet, jurnalistă la Washington Post: „ISIS a început prin a-şi răspândi mesajul în diferite moduri. Acesta poate fi sub forma materialelor video cu decapitări, sub forma alertelor mediatice cu privire la operaţiunile pe care le conduc la sol sau chiar, uneori, sub forma materialelor video care înfăţişează pieţe unde poţi cumpăra batoane de ciocolată sau alte lucruri. Sunt înfăţişate lucruri foarte simple, dar cu un mesaj cu implicaţii foarte profunde, care privesc aspecte din viaţa normală, dar şi eventuala pedeapsă”.

În plus, materialele produse de ISIS pot fi încărcate imediat pe reţelele online, pe forumuri sau pe platforme precum Youtube, Liveleak sau Vimeo. Cu toate acestea, Twitter rămâne cea mai utilizată platformă online prin care jihadiştii îşi transmit materialele video sau mesajele de propagandă.

Potrivit unei cercetări realizate de Institutul Brookings, în orice moment există între 46.000 şi 90.000 de conturi Twitter ale Statului Islamic, iar fiecare cont are o medie de 1.000 de oameni care le urmăresc. Aceştia produc, în medie, peste 2.200 de mesaje pe Twitter pentru un singur cont. Pentru a susţine acest proces complex de propagandă, Statul Islamic se foloseşte de o altă armată de specialişti în limbajul online. Au două sarcini clare: să răspândească mesajele şi să recruteze luptători.

Tocmai de aceea se poate spune că dincolo de miile de soldaţi care luptă pe teren în teritoriile controlate din Siria şi Irak, Statul Islamic dispune poate de mult mai mulţi adepţi în întreaga lume, care pot activa în ţările de provenienţă fără a mai fi nevoie să plece în Siria. Este, spre exemplu, cazul teroriştilor din San Bernardino, în California, care s-au radicalizat pe internet, urmărind propaganda jihadistă online. Propapagandă precum cea făcută de creierul atentatelor de la Paris.

Grem Miller, jurnalist la Washington Post: „Aceasta este un motiv de mare îngrijorare. Cel puţin unii, dacă nu toţi atacatorii din Paris au devenit adepţi ai Statului Islamic mai ales din cauza propagandei sale. Directorul FBI, James Comey, şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea privind faptul că pot exista americani care nici măcar nu părăsesc ţara şi nici măcar nu încearcă să călătorească în Siria, care sunt radicalizaţi de mesajul acestui grup terorist. Este o problemă cu care ne vom confrunta mulţi ani de acum încolo”.

În faţa acestei avalanşe de mesaje propagandistice ale Statului Islamic pe Internet, cele mai puternice democraţii occidentale sunt obligate să găsească soluţii de contracare.

Dar nu e simplu, pentru că ajung, invariabil, la cel mai mare impas actual: restrângerea libertăţilor pentru o mai mare securitate.