De ce ne afectează sănătatea astăzi Moartea Neagră de acum 700 de ani

Data publicării:
Craniu îngropat în pământ
Genele care au fost „avantajoase” pentru supraviețuitorii ciumei bubonice îi fac acum pe urmașii lor vulnerabili în fața bolilor autoimune. Foto: Profimedia Images

Cercetătorii au identificat trăsături genetice care i-au ajutat pe oameni să supraviețuiască ciumei de acum 700 de ani și care astăzi sunt asociate cu o sensibilitate crescută la unele boli autoimune, informează The Guardian.

Studiul ADN-ului victimelor și supraviețuitorilor pandemiei de ciumă bubonică din secolul al XIV-lea a descoperit că persoanele care aveau o variantă „bună” a unei anumite gene, cunoscută ca ERAP2, au supraviețuit în număr mult mai mare.

Descoperirile publicate în revista Nature au scos la lumină felul în care Moartea Neagră, care a eliminat în jur de 50% din populația Europei și a provocat în total 200 de milioane de victime, a modelat evoluția genelor responsabile cu sistemul imunitar precum ERAP2 și a determinat felul în care oamenii reacționează la bolile din prezent.

Varianta ERAP2, descrisă ca fiind „avantajoasă” în anumite situații, este cunoscută ca prezentând un risc mai ridicat de contractare a bolii Crohn și a altor boli autoimune, potrivit cercetării.

Luis Barreiro, profesor de medicină genetică la Centrul Medical al Universității din Chicago și co-autor al studiului, a spus: „Aceasta este, din câte știu eu, prima demonstrație că într-adevăr, Ciuma Neagră a avut un efect selectiv important asupra evoluției sistemului imunitar la om.”

Arheologie-ciumă
În cadrul studiului au fost obținute probe ADN antice de la rămășițele a peste 500 de indivizi, inclusiv a victimelor îngropate în gropile comune din East Smithfield, Londra (în poză). Foto: Profimedia Images

Trăsăturile genetice ale supraviețuitorilor ciumei care sunt acum asociate cu bolile autoimune

În cadrul studiului au fost extrase probe ADN antice de la rămășițele a peste 500 de indivizi, inclusiv a victimelor îngropate în gropile comune din East Smithfield, Londra, folosite în 1348-49 pentru a scăpa de cadavrele celor răpuși de ciumă.

Persoanele care aveau două copii ale genei ERAP2 aveau capacitatea de a produce proteine funcționale – molecule care ajută sistemul imunitar să recunoască o infecție, în acest caz, cu bacteria Yersinia pestis, care provoacă ciuma.

Copiile de ERAP2 permiteau o „neutralizare mai eficientă a Y pestis de către celulele imunitare”, potrivit oamenilor de știință de la mai multe universități și organizații din SUA și Canada.

Prezența variantei genetice făcea ca supraviețuirea unei persoane afectate de ciumă să fie cu 40% mai probabilă decât în cazul persoanelor care nu o aveau.

victime ciumă
Prezența trăsăturii genetice vulnerabilă azi la bolile autoimune făcea ca supraviețuirea unei persoane afectate de ciumă acum 700 de ani să fie cu 40% mai probabilă. Foto: Profimedia Images

„Aceste gene dezechilibrează selecția – ceea ce oferea o protecție extraordinară în sutele de ani de epidemii de ciumă s-a dovedit a fi legat de [bolile] autoimune acum”, a spus Hendrik Poinar, profesor de antropologie la Universitatea McMaster din Canada și co-autor al studiului.

„Un sistem imunitar hiperactiv s-ar putea să fi fost foarte bun în trecut, dar în mediul din zilele noastre s-ar putea să nu fie la fel de util”, a explicat Poinar.

Moartea Neagră vs. Covid-19

Spre deosebire de Moartea Neagră, pandemia de Covid-19 nu va lăsa în urmă aceeași moștenire, scrie BBC. Evoluția funcționează cu ajutorul abilității de reproducere și de transmitere a genelor generațiilor următoare.

Covid-19 omoară în special persoanele vârstnice care oricum nu mai puteau să aibă copii. Capacitatea ciumei de a ucide persoane de toate vârstele în număr foarte mare a fost motivul pentru care Moartea Neagră a avut un impact de durată.

Editor : Raul Nețoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri