Vladimir Putin, nou mesaj agresiv pentru NATO vizând inclusiv România

Vladimir Putin cere armatei neutralizarea tuturor ameninţărilor la adresa securităţii Rusiei, inclusiv cele generate de sistemul antirachetă al NATO, ale cărui elemente sunt instalate şi în România. Retorica rusă nu intimidează însă NATO. Secretarul General al Alianţei, Jens Stoltenberg, a anunţat că statele membre fac paşi pentru a creşte cheltuielile cu apărarea. L-a asigurat de asta şi pe preşedintele ales al SUA, Donald Trump.

Momentul în care un bărbat îi amenință cu cuțitul pe polițiști, în Capitală. Agenții au scos armele din dotare

Istoria neștiută a Transfăgărășanului. Mărturii rare despre eroii anonimi ai șoselei supranumite „Drumul din nori”

Diferențe majore între școala japoneză și cea din România: Elevii nu sunt scoși la tablă, nu dau teze. Tot ei fac curățenie

Începe demolarea blocului din Rahova afectat de explozie

Csoma Botond, despre scenariul alegerilor anticipate: „AUR va fi cam la 40%”. Ce spune despre o guvernare AUR-PSD

Csoma Botond exclude intrarea UDMR la guvernare alături de PSD. Ce motive invocă înaintea consultărilor de la Cotroceni

Scandal în tribune la un meci de handbal între junioare, la Timișoara. Părinții s-au luat la bătaie sub privirile copiilor

O navă cargo, abandonată după un atac rusesc cu dronă lângă Odesa, plutește în derivă între România și Bulgaria de două luni

Incidentul FlyDubai: Lupul singuratic voia să izbească avionul de un turn de locuințe din Tel Aviv

Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse: „Sarcina noastră este de a neutraliza eficient toate ameninţările militare la adresa securităţii Rusiei. Inclusiv cele asociate sistemului de apărare antirachetă (al NATO - n.r.), implementării conceptului atacurilor strategice globale şi războaielor informaţionale.”

Mesajul a fost transmis de Vladimir Putin şefilor armatei ruse, pe care i-a convocat, vineri, la Kremlin. În opinia lui, contracararea acţiunilor venite din Vest este esenţială pentru menţinerea echilibrul strategic instituit la sfârşitul anilor '50.

Citiți și:  Rusia alocă un milion de dolari pentru proiecte de infrastructură în regiunea Mării Negre

De la Bruxelles, şeful NATO a făcut şi el un anunţ - şi anume că statele membre sunt hotărâte să investească mai mulţi bani în apărare, pentru a face faţă noilor provocări de securitate.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Vedem că se fac primii paşi în direcţia creşterii cheltuielilor pentru apărare în Europa. Polonia a atins deja pragul de 2%, iar România este foarte aproape. Acesta a fost principalul subiect pe care l-am abordat în absolut toate reuniunile.”

Anunţul vine la zece zile după alegerea lui Donald Trump pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite. Acesta a lăsat de înţeles de mai multe ori, în campania electorală, că sprijinul acordat de Statele Unite partenerilor europenilor din cadrul NATO va fi direct proporţional cu cheltuielile făcute de fiecare stat în parte. Ministrul de Externe al Lituaniei sugerează că NATO ar putea lăsa garda jos în timpul tranziţiei de la Casa Albă şi atrage atenţia că ar fi un moment vulnerabil pe care Rusia abia aşteptă să-l exploateze.

Linas Linkevicius, ministrul de Externe al Lituaniei: „Această perioadă dinaintea instalării noii administraţii este foarte periculoasă. Sunt, în mod special, îngrijorat de această perioadă. Rusia de astăzi nu este o superputere, este o superproblemă.”

Cu un nou preşedinte la cârmă, Statele Unite vor dori să repornească relaţiile cu Rusia pe un ton amical, cred analiştii lituanieni. Nu e exclus ca brusc Washingtonul să nu mai împărtăşească temerile Europei de Est că Moscova reprezintă un pericol militar direct şi imediat.