Sari la conținut

Alegeri cu miză economică pentru Europa, în Grecia. Stânga radicală şi dreapta moderată se luptă pentru majoritate

Cu 33,4% în preferinţele de vot, potrivit ultimelor sondaje de opinie, Syriza conduce detaşat într-o competiţie electorală pe care Europa o priveşte cu sufletul la gură. Aflată la marginile vieţii politice greceşti până acum câţiva ani, formaţiunea începe ascensiunea pe măsură ce criza îşi face simţite efectele.

Syriza este o coaliţie extrem de pestriţă, care adună în rândurile ei de la foşti marxişti până la socialişti şi ecologişti. Din radical socialist, partidul a devenit între timp radical anti austeritate. Acesta este principalul punct în programul formaţiunii, care în frunte cu conducătorul ei, Alexis Tsipras, a promis că va renegocia condiţiile împrumutului extern până la anularea totală.

Totul, pe fondul unor tensiuni şi nemulţumiri sociale provocate de şase ani de politici de austeritate.

„Daţi-ne mandat să conducem. Aşa putem pune punct ajutoarelor financiare catastrofale şi putem negocia. Daţi-ne un vot pentru stabilitate, daţi-ne putere pentru a duce Grecia la un nou nivel”, a îndemnat Alexis Tsipras, liderul Syriza.

Adversarii politici acuză Syriza că vrea să scoată Grecia din zona euro prin măsuri iresponsabile. De partea sa, stânga radicală spune că adversarii politici au inventat un ţap ispăşitor, pentru a ascunde eşecul propriilor politici de austeritate.

Mă îngrijorează în general Uniunea Europeană, pentru că ceea ce s-a întâmplat în ţara mea a anunţat ceea ce unii au dorit să se întâmple în întreaga Uniune Europeană. Ceea ce este un lucru extrem de ipocrit. Cei care lucrează în sensul ruperii UE au creat stafia Syriza, despre care se spun că ar trebui să distrugă Uniunea Europeană”, a spus Rena Dourou, candidată din partea Syriza.

Pe locul doi în competiţia electorală, la aproape şapte puncte procentuale distanţă, se află Noua Democraţie, partidul de centru-dreapta condus de actualul premier Antonis Samaras.

Partidul se află în fruntea unei coaliţii de guvernare din iunie 2012 şi, deşi s-a remarcat drept un critic acerb al măsurilor de austeritate înainte de a ajunge la putere, odată ce s-a instalat la guvernare a schimbat radical perspectiva.

Guvernul condus de Antonis Samaras şi-a asumat dificila sarcină de a reforma statul elen şi de a aplica măsurile de austeritate impuse de creditorii internaţionali.

Acuzat că a dus ţara în ruină, premierul se apără pe motiv că politica sa a fost singura posibilă într-un moment de cumpănă şi că adversarii săi din Syriza sunt doar nişte aventurieri politici.

Syriza pune în pericol toate sacrificiile făcute de poporul grec şi de toată ţara. Vor să ne conducă spre un accident pe care trebuie să-l evităm. Tsipras (n. red: liderul Syriza) este acel accident şi nu vom lăsa să se întâmple asta”, a declarat Antonis Samaras, premierul Greciei.

Pe locul trei în preferinţele electoratului se află partidul To Potami, în traducere, Râul, o formaţiune de centru-stânga constituită anul trecut şi condusă de un jurnalist. Cu aproximativ 5% în sondaje, partidul îşi propune modernizarea unui stat disfuncţional. Liderul formaţiunii nu exclude o colaborare cu Syriza, dar a declarat că ieşirea din zona euro nu poate fi pusă în discuţie.

„Grecia are încă unele obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească. Suntem de acord cu acest lucru. Însă Grecia nu are nevoie de niciun alt ajutor, ceea ce, într-un fel sau altul, a condus la multe greşeli”, a declarat Stavros Theodorakis, preşedintele partidului Potami.

„To Potami” a propus, de asemenea, realizarea unui consens transpartinic pentru ca Atena să negocieze pe o singură voce cu creditorii internaţionali. O iniţiativă greu de pus în practică, având în vedere că extremele, atât de stânga, cât şi de dreapta şi-au făcut un crez politic din renunţarea la măsurile de austeritate.

Lupta împotriva austerităţii este, de altfel, singurul punct comun între Syriza şi Zorii Aurii, formaţiune politică ce se situează la extrema dreaptă a spectrului politic elen. Ultimele sondaje de opinie o plasează pe locul patru în competiţia politică.

„Zori Aurii reprezintă naţionalismul grec, iar noi suntem o adevărată forţă patriotică. Acesta este motivul pentru care votanţii greci ar trebui să ne ofere puterea de a deveni cel de-al treilea partid ca putere în următorul guvern”, a spus Artemis Matheopoulos, avocatul Partidului Zori Aurii.

La fel ca şi Syriza, partidul de extremă dreapta a cunoscut o creştere fulminantă în sondaje pe măsură ce efectele crizei s-au resimţit tot mai acut în societatea greacă. Populist, xenofob şi antisistem, Partidul Zorii Aurii a reuşit să-şi menţină o bază electorală de aproximativ 5%, în ciuda faptului că 16 dintre deputaţii înscrişi pe listele lui, printre care şi liderul acestuia, au fost arestaţi pentru şantaj şi posesie ilegală de arme.