Sari la conținut

BUSINESS CLUB. De ce vine Macron în România?

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, soseşte azi în România însă scopul vizitei sale s-ar putea să nu-i pice deloc bine publicului de aici. Cap de agendă e înăsprirea condiţiilor de angajare în Vest. Mai precis, e vorba de înăsprirea, până în octombrie, a unei directive europene cu privire la munca detaşată. Macron vrea ca perioada în care pot lucra muncitorii detaşaţi să fie limitată la numai un an de zile. Parisul, Berlinul şi Viena consideră că directiva favorizează dumpingul social în favoarea ţărilor din Europa de Est, prin impozite pe salarii mai mici. Rămâne de văzut ce e pregătit să ofere la schimb președintele Macron. Romania şi Bulgaria ar vrea să audă de Schengen.

Macron începe turneul împotriva aşa-numitului dumping din piaţa muncii. Prima oprire - Austria, unde s-a întâlnit şi cu lideri din Cehia şi Slovacia; apoi România şi vineri, Bulgaria. Pentru toate aceste ţări preşedintele Franţei are acelaşi mesaj: e nevoie de limite pentru forţa de muncă ieftină. La mijloc sunt muncitorii pe care companiile din România de pildă îi trimit la lucru în Franţa, iar problema e una dublă. Pe de-o parte, se consideră că aceste firme fac competiţie neloială rivalilor, fiindcă au costuri mai mici. Pot angaja, spre exemplu, un inginer est-european la nivelul salariului minim din Franţa, la nivelul unui salariu de portar.

Pe de alta, susţinătorii restricţiilor spun că e incorect faţă de ţara gazdă ca aceşti muncitori să-şi plătească taxele şi contribuţiile în ţara de origine. În Franţa sunt 300 de mii de muncitori detaşaţi, iar cazurile au inflamat opinia publică.

Macron, apărut ca alternativă la Le Pen, a promis protecţie muncitorului francez sperând că asta va înăbuşi populismul, totuși până acum a reușit doar să intre în coliziune cu liderii altor state.

Comisia Europeană propune ca perioada în care companiile îşi pot trimite angajaţii în altă ţară să fie limitată la doi ani de zile. Însă Macron face presiuni pentru un singur an.

Ideea nu răsună bine în urechile Europei mai sărace. Pentru Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia limitele trec drept protecţioniste. Ţările spun că e afectată competiţia pe piaţa muncii şi că o astfel de măsură merge împotriva principiului de liberă circulaţie a muncitorilor.

România şi Bulgaria, însă, ar putea fi mai uşor de convins. Mai ales dacă la schimb se oferă susţinere pentru aderarea la Schengen. Macron şi Klaus Iohannis au atins deja acest subiect la ultima lor întâlnire, iar discuţiile vor continua joi la Cotroceni.

Unde se poziţionează preşedintele României momentan e neclar. Clar însă e ca Macron are nevoie urgent de o victorie.

Scade în sondaje şi are de purtat propriile bătălii acasă. Încearcă în momentul de faţă să forţeze reforma pieţei muncii, o reformă care ar implica printre altele şi simplificarea concedierilor. Susţinere politică are, însă marile sindicate, care-au mai blocat tentative similare în trecut, ameninţă cu protestul. Tensiunile ar putea fi dezamorsate dacă, în contrapondere cu protecţiile de care angajatul francez nu va mai beneficia, vor apărea protecţii noi în faţa angajaţilor din Est. Dacă francezilor li s-ar garanta că renunţă la nişte plase de siguranţă, măcar au şanse mai mici să-şi piardă jobul în faţa unui est-european.

Ce prevede directiva europeană 

Datând din 1996, directiva permite unei întreprinderi din UE să-şi trimită cu titlu provizoriu, în alte state membre, un salariat şi să continue să plătească cotizaţii sociale în ţara de origine, scrie News.ro.

Menit să faciliteze schimburi între state cu un nivel de trai comparabil, sistemul a condus la abuzuri şi s-a transformat într-un instrument de dumping social după ce UE s-a extins, începând din 2004, la ţări din Europa de Est, cu cotizaţii mai mici, potrivit susţinătorilor reformei.

Franţa vrea să limiteze durata acestor detaşări la 12 luni, pe o perioadă de doi ani, în contextul în care Comisia Europeană (CE) propunea, în mai, o limitare la doi ani.

Printr-o consolidare a controlalelor, Parisul vrea să lupte, de asemenea, împotriva fraudelor de tipul societăţilor - „cutii poştale”, adică fals domicilate în ţările din Europa de Est.

Franţa este deplin susţinută de Austria, care a pledat în favoarea unei limitări la şase luni şi consideră reforma „urgentă”.

Polonia şi Ungaria - țări care contribuie în mare măsură la trimiterea de muncitori detaşaţi - rămân în ceea ce le priveşte extrem de ostile oricărei reforme.

Însă aceasta ar putea să fie adoptată în pofida acestor ţări, deoarece ea necesită o hotărâre doar cu o majoritate calificată şi nu în unanimitate.

Preşedintele CE Jean-Claude Juncker a salutat, miercuri, „eforturile” lui Macron de „apropiere a poziţiilor”.

Franţa ar vrea totodată ca reforma să se aplice tramsportatorilor rutieri, ceea ce i-a înfuriat pe profesioniştii români şi bulgari.

Această poziţie provoacă de asemenea reticenţe în Spania şi Portugalia.

În vederea obţinerii unui acord, Parisul s-a declarat pregătit să accepte ca acest sector să facă obiectul unor negocieri separate, anul viitor.

Citiți și:  România cumpără elicoptere și rachete din Franța