Sari la conținut

Gheorghe Brega, premier interimar în Republica Moldova

FOTO: agora.md

ACTUALIZARE 14.55  Viceprim-ministrul fără portofoliu Gheorghe Brega a fost desemnat prim-ministru interimar în Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de președintele Nicolae Timofti.

Gheorghe Brega a fost deputat din 2009, iar din vară este prim-viceprim-ministru.

Întrucât moțiunea de cenzură a fost înaintată „pe motiv de corupție”, Valeriu Streleț, conform unei decizii a Curții Constituționale din 2013, nu mai avea voie să ocupe interimatul funcției, scrie agora.md

În aceste condiții, șeful statului a desemnat în funcție unul dintre cei patru vicepremieri. 

Noul premier interimar are 64 de ani și este medic de profesie.  Ajuns pe listele liberalilor în Parlament, Gheorghe Brega s-a făcut remarcat în spațiul public printr-un scandal în care a fost implicat, scrie unimedia.md

Bloggerul Dragoș Galbur a dezvăluit că medicul Brega a fost acuzat că a lovit o soră medicală, încât aceasta a rămas imobilizată câteva luni la spital. De atunci, asistenta stă acasă, pentru că orice puseu de tensiune o poate aduce în stare de comă.  Gheorghe Brega a negat incidentul, însă documentele prezentate confirmă istoria femeii, susține sursa citată.


 

 FOTO: gov.ro

„Am depus demersul către Preşedinţie. Aceasta este procedura. Am discutat cu domnul preşedinte despre perspectivele care urmează în guvernele ulterioare. Dumnealui trebuie să discute cu toţi viceprim-miniştrii şi să ia o decizie”, a declarat Valeriu Streleț, citat de publika.md.

Președintele Nicolae Timofti va trebui să desemneze prin decret prezidențial un premier interimar, dintre cei patru vicepreședinți existenți: Victor Osipov, Natalia Gherman, Stephane Christophe Bride și Gheorghe Brega. Potrivit unor surse UNIMEDIA, Victor Osipov, actualul vicepremier pentru reintegrare (care se ocupă de Transnistria - n.r.) ar putea fi noul premier interimar.  

După ce guvernul Chiril Gaburici și-a prezentat demisia, interimatul funcției de premier a fost asigurat de către Natalia Gherman.

Preşedintele ţării are dreptul să facă două propuneri pentru un nou candidat la funcţia de şef al Cabinetului de miniştri, după consultări cu partidele parlamentare.

Între timp, Guvernul îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Premierul desemnat de şeful statului va prezenta Parlamentului, în interval de 15 zile, propunerile pentru noul Cabinet. Dacă acesta va fi acceptat de către deputaţi, noii miniştri vor putea depune jurământul.

Dacă însă, în decurs de 45 de zile de la prima solicitare, Parlamentul nu va accepta niciunul dintre cei doi candidați propuși de şeful statului, atunci Legislativul poate fi dizolvat şi sunt organizate alegeri parlamentare anticipate.

Potrivit agora.md, Constituția prevede că alegeri nu pot avea loc în ultimele șase luni de mandat al președintelui țării, astfel că chiar dacă în următoarele trei luni nu va fi numit un Guvern, Parlamentul nu poate fi dizolvat mai devreme de luna martie a anului viitor.

Parlamentul de la Chișinău a votat, joi, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Streleţ, grație susținerii de care opoziția socialistă și comunistă s-a bucurat din partea deputaților Partidului Democrat, care făcea parte din coaliția guvernamentală. Moțiunea a fost susținută de deputații PSRM, PCRM, PDM și unul neafiliat. Liberalii și cei trei deputați ai partidului condus de fostul premier proeuropean Iurie Leancă nu au participat la vot.

Guvernul Streleț a fost învestit în data de 30 iulie.

Coaliția proeuropeană, în imposibilitate de a se reface. PLDM refuză negocierile

Consecințele care vor urma demiterii Guvernului trebuie să fie asumate în totalitate de către Partidul Democrat, a declarat, vineri, fostul premier Valeriu Streleț, informează UNIMEDIA.

Acesta susține că din momentul în care PD a votat pentru moțiunea de cenzură, formațiunea trebuie să-și asume consecințele. „Vina deplină pentru consecințe aparține PD-ului”, a declarat liberal-democratul.  „Probabil au scenariul 1, 2, cu liberal-democrați, fără liberal-democrați. Ei sunt foarte sofisticați. Dacă au intrat în această aventură politică de a demite un guvern înseamnă că își asumă toate riscurile”, a mai afirmat Streleț.

Mai mult, Valeriu Streleț susține că PLDM nu va participa la negocierile coaliției de guvernare. „PLDM nu va participa la negocieri. L-am informat pe Lupu (Marian Lupu, președintele PD, care a i-a chemat pe toți proeuropenii la negocieri - n.r.). Deja suntem în consultări în cadrul partidului. Duminică va fi convocat un format mai mare, după care vom decide cum procedăm. Eu voi rămâne atât timp cât partidul nu va fi resetat și nu va fi pregătit, până la noi bătălii electorale”, a declarat Streleț.

Armand Goșu: Republica Moldova va avea guverne „cârăpite”

După căderea guvernului lui Valeriu Streleț va urma o perioadă tulbure în care vor fi instituite mai multe guverne „cârpite”, a declarat istoricul Armand Goșu, într-un interviu pentru Europa Liberă.

„Vor fi niște guverne cârpite în următoarele luni, până la alegerea președintelui. Probabil nu se va alege președintele după 22 martie și se va intra într-o logică de campanie electorală și de alegeri parlamentare anticipate care sigur că dau o nouă majoritate. Va fi o perioadă tulbure, foarte tulbure, în viața politică din Republica Moldova, în care nu se vor face reforme. Deci, uitați de reforme, de integrarea europeană”, a spus Armand Goșu.

Expertul mai spune că Valeriu Streleț nu mai avea de fapt în spate o coaliție majoritară de o săptămână, din 22 octombrie, din momentul în care „o coaliție ad-hoc, Plahotniuc, Ghimpu, Dodon și Voronin au votat pentru mutarea CNA (DNA-ul moldovenesc - n.r.) sub autoritatea Parlamentului Republicii Moldova. Ceea ce, din orice punct de vedere, este cu totul și cu totul aberant. Procuratura nu poate fi subordonată Parlamentului. Procuratura Anticorupție este cea care trebuie să îi ancheteze pe parlamentari și pe politicienii corupți. Dar, trecând peste aceasta, din acel moment, practic, Republica Moldova are o altă coaliție la putere. Acest lucru a fost confirmat miercuri, prin promulgarea de către președintele Timofti a noii legi care trece CNA în subordinea Parlamentului. Ce avem în acest moment în Parlament, votul împotriva guvernului Streleț, nu este decât confirmarea a ceea ce s-a întâmplat acum o săptămână”, a subliniat Armand Goșu.

„Nimeni, nici la Bruxelles, nici la Berlin, nici într-o altă capitală din această lume nu mai crede în parcursul european al Republicii Moldova și nu de ieri, de azi, ci de multe luni. PD nu are niciun interes în niciun parcurs european. Interesul PD și al altor partide în acest moment este ca liderii acestor partide să nu cumva să apuce pe mâna procurorilor anticorupție”, a mai spus expertul.