Sari la conținut

WSJ: Cum se amestecă Rusia în alegeri. Exemplul socialiștilor bulgari

Partidul Socialist din Bulgaria, succesor al Partidului Comunist, care pledează pentru relaţii mai bune cu Rusia, a primit, înainte de alegerile prezidenţiale de anul trecut, de la un fost spion al Moscovei, un document secret de stategie care propunea o cale bazată pe ştiri false şi promovarea unor sondaje exagerate pentru a obţine victoria, au declarat pentru The Wall Street Journal cinci foşti şi actuali oficiali de la Sofia, relatează News.ro.

Every Day Life In Bulgaria As EU Leaders Mull Restrictions

Foto: Gulliver/GettyImages

Dezvăluirile vin cu câteva zile înainte de scrutinul legislativ anticipat din Bulgaria, care are loc duminică.

Sursa strategiei de aproximativ 30 de pagini, interceptată de serviciul bulgar de securitate, era un centru de reflecţie cu legături cu Kremlinul, au afirmat oficialii. Dosarul i-ar fi fost oferit preşedintei Partidului Socialist, Kornelia Ninova, în august, de un fost spion rus aflat pe lista de sancţiuni a SUA, Leonid Reşetnikov, au spus trei dintre surse.

Reşetnikov, care vorbeşte fluent bulgara şi este specialist pe zona Balcanilor, a condus la un moment dat divizia de analiză a Serviciului de Informaţii Externe al Kremlinului, SVR. El a cultivat mult timp relaţiile cu sociaşiştii şi alţi politicieni bulgari.  

Fostul spion, care ar fi în continuare unul dintre oamenii din umbră din serviciile secrete, a negat că i-ar fi transmis Korneliei Ninova dosarul, spunând că este vorba de o „ficţiune” menită să distrugă relaţiile dintre Sofia şi Moscova. La rândul său, Ninova a negat că ar fi primit o astfel de strategie, susţinând că a discutat cu rusul despre candidatura susţinută de socialişti la preşedinţie, dar că Rumen Radev nu a fost propunerea lui Reşetnikov.

Agenţia Statului pentru Securitate Naţională a obţinut o copie a planului, au afirmat surse apropiate anchetei, care mai precizează că unii înalţi oficiali din ţară au putut să citească sau au fost informaţi în legătură cu documentul.

Ce recomanda strategia spionului rus

Printre recomandările formulate de centrul de reflecţie erau ordonarea de sondaje săptămânale care să exagereze susţinerea pentru Partidul Socialist.

În plus, Moscova sugera ca imaginea candidatul susţinut de socialişti, Rumen Radev, să fie „lustruită” prin promovarea de materiale în presa apropiată Moscovei. Materialele urmau să fie coordonate atent: publicate mai întâi pe bloguri mai puţin cunoscute, înainte de a ajunge în presa centrală, pentru a crea un impact maxim şi a deveni, în final, puncte centrale ale campaniei electorale.

Raportul le recomanda socialiştilor şi să pună accent pe dosare „armonizate” cu politica promovată de Kremlin: ridicarea sancţiunilor vizând Rusia, criticarea NATO şi insistarea asupra votului britanicilor de a ieşi din UE.

Wall Street Journal precizează că nu a putut verifica măsura în care au fost implementate aceste propuneri sau dacă l-au ajutat pe Radev, candidatul socialist care a câştigat anul trecut alegerile prezidențiale cu 59% din voturi.

Institute de monitorizare a presei şi analişti politici au remarcat că, în săptămânile de dinainte de alegeri, numărul ştirilor proruse şi antioccidentale a crescut semnificativ. Sute de conturi de pe reţelele de socializare, adesea cu variaţii ale aceluiaşi nume, au amplificat mesajul, postând şi distribuind aceste materiale de mii de ori.

Numărul acestor materiale în presa bulgară a crescut de la aproximativ 50 pe zi, în vară, la până la 400 pe zi cu două săptămâni înainte de alegeri.

„Este vorba despre trucuri vechi ale KGB adaptate pentru epoca reţelelor de socializare”, a subliniat un expert citat de Wall Street Journal. „UE nu ştie cum să răspundă”, a adăugat el.

Un Gallup copiat

O companie bulgară de sondare a opiniei publice, Gallup International, care nu are legături cu gigantul american Gallup Inc., a prezis corect victoria lui Radev în prezidenţiale. Compania, care este dată în judecată de Gallup Inc. pentru că i-a folosit numele fără autorizaţie, a publicat în februarie un sondaj potrivit căruia cetăţenii din patru state membre NATO, inclusiv Bulgaria, ar alege Rusia în locul Alianţei militare pentru a-i apăra dacă sunt atacate. Aceste rezultate contrazic un studiu similar publicat de Gallup Inc cu câteva zile mai devreme, potrivit căruia statele membre NATO din Europa de Est, inclusiv din Bulgaria, consideră Alianţa o garanţie a protecţiei.

„Sunt foarte îngrijorat”, a declarat fostul președinte Rosen Pleveneliev, un critic al Kremlinului şi predecesor al lui Radev. „Activitatea rusă în Europa de Est a ajuns la un nou nivel”, a adăugat el.

Nici Preşedinţia bulgară, nici Partidul Socialist şi nici Ministerul rus de Externe nu au răspuns apelurilor repetate pentru a comenta raportul. Nu există nimic care să sugereze că Radev a fost la curent cu raportul centrului de reflecţie rus, iar preşedintele nu a comentat acuzaţiile privind influenţa rusă, precizează WSJ.

Potrivit celor mai recente sondaje, socialiştii şi partidul de centru-dreapta GERB sunt creditaţi cu câte aproximativ 30% din intenţiile de vot la alegerile legislative de duminică. Şansele Partidului Socialist de a forma o coaliţie de guvernare sunt considerate mari, pentru că multe alte partide aflate în cursă sunt proruse.

Ce urmărește Rusia

În mare parte din Europa Centrală şi de Est, unde, în urmă cu mai puţin de 30 de ani oamenii s-au ridicat împotriva dominaţiei sovietice şi s-au orientat spre Occident, Rusia recâştigă influenţa pierdută şi subminează poziţia UE şi NATO, scrie Wall Street Journal. Luna aceasta, reprezentanţi ai Poloniei, Georgiei, Ucrainei şi statelor baltice au cerut în faţa unui panel al Senatului american ca SUA să limiteze demersurile ruse. La rândul său, ambasadorul eston la Washington a avertizat că Moscova depune eforturi pentru a „crea tensiuni şi a semăna confuzie” în UE.

Analişti şi diplomaţi occidentali au tras un semnal de alarmă că Vladimir Putin exploatează dinamica de pe flancul estic, mai sărac, al Europei, folosind tactici vechi şi noi – inclusiv propagandă, presiuni economice, atacuri informatice şi subterfugii politice – pentru a consolida aliaţii săi şi pentru a discredita Occidentului.

Autorităţile din Muntenegru au acuzat Rusia că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat menită să îi deraieze aderarea la NATO. Moscova neagă acuzaţiile.

Între timp, în Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, Kremlinul a sprijinit grupuri naţionaliste şi eurosceptice, iar site-urile ostile NATO şi Bruxelles-ului s-au înmulţit, spun oficiali din serviciile europene de securitate. „Obiectivul Rusiei este să submineze coeziunea politică în instituţiile occidentale”, a subliniat fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen. „Încă nu înţelegem în totalitate consecinţele”, a adăugat el.

În aceste condiţii, Occidentul se teme că Moscova foloseşte state din estul şi centrul continentului ca nişte „capete de pod” în instituţii occidentale cruciale.