Galerie Foto Ziua în care Soarele a răsărit de două ori: momentul istoric care a lansat era nucleară

Data actualizării: Data publicării:
Testul Trinity, detonarea primei bombă atomice
În dimineața zilei de 16 iulie 1945, cu 10 minute înainte de răsăritul Soarelui, a fost detonată prima bombă atomică. Astfel a început era nucleară, testul Trinity prevestind lansarea bombelor atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki în mai puțin de o lună de zile. Colaj foto: Profimedia Images

Se spune că Soarele a răsărit de două ori într-un colț al statului american New Mexico pe data de 16 iulie 1945. Primul „răsărit” a fost produs de detonarea unei arme noi pe care creatorii ei au numit-o „dispozitivul” (the gadget). Soarele a răsărit 10 minute mai târziu, deschizând calea spre o nouă eră a istoriei omenirii, relatează The New York Times.

Prima bombă atomică a explodat în acea dimineață, pornind astfel era nucleară și prevestind lansarea bombelor atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki la nici o lună de zile mai târziu.

Cu toate că procesul de creație a bombei a fost supranumit „Proiectul Manhattan”, o mare parte din procesul de dezvoltare a avut loc în New Mexico, ceea ce l-a transformat în principalul stat nuclear american. Astăzi, în New Mexico se află laboratoare de dezvoltare a armelor nucleare, un depozit de bombe atomice, un centru de comandă nucleară și urme ale istoriei sale atomice ascunse în spatele fiecărui deal.

Unele dintre aceste zone sunt interzise publicului, dar turiștii pot face un tur atomic al statului New Mexico fără să se iradieze sau să fie arestați.

Trinity a fost prima detonare a unui dispozitiv nuclear din istoria lumii. Foto: Profimedia Images
Trinity a fost prima detonare a unui dispozitiv nuclear din istoria lumii. Foto: Profimedia Images

Trinity a fost prima detonare a unui dispozitiv nuclear din istoria lumii. Foto: Profimedia Images | Poza 1 din 14
Trinity a fost prima detonare a unui dispozitiv nuclear din istoria lumii. Foto: Profimedia Images
Imagini cu explozia bombei atomice. Prima imagine a fost făcută la 1 milisecundă după detonare. Colaj foto: Profimedia Images | Poza 2 din 14
Imagini cu explozia bombei atomice. Prima imagine a fost făcută la 1 milisecundă după detonare. Colaj foto: Profimedia Images
Bomba atomică, supranumită „Dispozitivul”, care a fost detonată în timpul testului Trinity. Foto: Profimedia Images | Poza 3 din 14
Bomba atomică, supranumită „Dispozitivul”, care a fost detonată în timpul testului Trinity. Foto: Profimedia Images
Oamenii de știință s-au temut înainte de testul Trinity că detonarea bombei atomice ar putea să dea foc atmosferei Pământului. Calculele au infirmat această ipoteză. Foto: Profimedia Images | Poza 4 din 14
Oamenii de știință s-au temut înainte de testul Trinity că detonarea bombei atomice ar putea să dea foc atmosferei Pământului. Calculele au infirmat această ipoteză. Foto: Profimedia Images
Replică a primei bombe atomice, detonată în cadrul testului Trinity. Foto: Profimedia Images | Poza 5 din 14
Replică a primei bombe atomice, detonată în cadrul testului Trinity. Foto: Profimedia Images
Înainte de detonare, inventatorii „Dispozitivului” nu erau siguri dacă bomba va funcționa. Foto: Profimedia Images | Poza 6 din 14
Înainte de detonare, inventatorii „Dispozitivului” nu erau siguri dacă bomba va funcționa. Foto: Profimedia Images
Oamenii de știință și soldații s-au pus pe poziții la peste 9 kilometri distanță de punctul 0 - locul detonării bombei atomice. Foto: Profimedia Images | Poza 7 din 14
Oamenii de știință și soldații s-au pus pe poziții la peste 9 kilometri distanță de punctul 0 - locul detonării bombei atomice. Foto: Profimedia Images
Imagine obținută la 16 milisecunde după explozia bombei atomice în cadrul testului Trinity. Foto: Profimedia Images | Poza 8 din 14
Imagine obținută la 16 milisecunde după explozia bombei atomice în cadrul testului Trinity. Foto: Profimedia Images
Imagine obținută la 44 de milisecunde după explozia bombei atomice în cadrul testului Trinity. Foto: Profimedia Images | Poza 9 din 14
Imagine obținută la 44 de milisecunde după explozia bombei atomice în cadrul testului Trinity. Foto: Profimedia Images
Tot ce a mai rămas din turnul de 30 de metri pe care „dispozitivul”, un miez de plutoniu înconjurat de TNT, a fost detonat este un ciot de beton de 5 centimetri. Foto: Profimedia Images | Poza 10 din 14
Tot ce a mai rămas din turnul de 30 de metri pe care „dispozitivul”, un miez de plutoniu înconjurat de TNT, a fost detonat este un ciot de beton de 5 centimetri. Foto: Profimedia Images
Armata a declarat în public la acea vreme că ferestrele distruse din cauza șocului provocat de detonarea bombei atomice pe o rază de aproape 200 de kilometri în jurul punctului 0 s-au spart din cauza unui accident la un depozit de muniții. Foto: Profimedia Images | Poza 11 din 14
Armata a declarat în public la acea vreme că ferestrele distruse din cauza șocului provocat de detonarea bombei atomice pe o rază de aproape 200 de kilometri în jurul punctului 0 s-au spart din cauza unui accident la un depozit de muniții. Foto: Profimedia Images
Materialul radioactiv s-a prăbușit peste toată regiunea, dar publicul nu a fost avertizat niciodată. Foto: Profimedia Images | Poza 12 din 14
Materialul radioactiv s-a prăbușit peste toată regiunea, dar publicul nu a fost avertizat niciodată. Foto: Profimedia Images
În locul unde bomba atomică a fost detonată a fost ridicat un obelisc de piatră pentru a comemora data și locul primului test nuclear. Foto: Profimedia Images | Poza 13 din 14
În locul unde bomba atomică a fost detonată a fost ridicat un obelisc de piatră pentru a comemora data și locul primului test nuclear. Foto: Profimedia Images
Mulți dintre oamenii de știință care au participat la crearea primei bombe atomice au spus că aveau sentimente contradictorii la vederea obeliscului ridicat pentru comemorarea primului test nuclear. Foto: Profimedia Images | Poza 14 din 14
Mulți dintre oamenii de știință care au participat la crearea primei bombe atomice au spus că aveau sentimente contradictorii la vederea obeliscului ridicat pentru comemorarea primului test nuclear. Foto: Profimedia Images
,

Locul detonării primei bombe atomice din lume este cunoscut sub numele de Trinity Site și face parte din zona de testare a rachetelor White Sands („Nisipuri Albe”), un platou deșertic de creozot și nisip care se întinde pe o distanță de aproape 8.300 de kilometri pătrați între două lanțuri montane cu creste foarte ascuțite.

Zona de testare era în mod normal deschisă vizitatorilor două zile pe an, primăvara și toamna, dar pandemia a dus la oprirea accesului turiștilor. Acum, armata Statelor Unite a anunțat că va permite din nou intrarea publicului.

În condițiile geopolitice provocate de războiul din Ucraina și retorica nucleară a lui Vladimir Putin, o vizită în locul în care a început istoria nucleară a omenirii pare mai potrivită ca niciodată.

Peisaj New Mexico
Peisajul din New Mexico este straniu de potrivit pentru un tur atomic: canioane, caldere vulcanice, canale antice străbătute de lavă și un deșert alb, vast, suprarealist, aproape lunar. Foto: Profimedia Images

Peisajul straniu din New Mexico se potrivește perfect cu istoria sa nucleară

Cercetătorul-șef al proiectului de dezvoltare a bombei atomice, J. Robert Oppenheimer, a numit testul nuclear Trinity după un poem de John Donne despre umanitate, credință și supunere față de Dumnezeu.

Potrivirea dintre peisajul natural din New Mexico și turul atomic este aproape stranie. Peste tot se pot observa relicve ale violenței geologice primordiale: fisuri adânci ale scoarței terestre și canioane, caldere vulcanice, canale antice străbătute de lavă și un deșert alb, vast, suprarealist, aproape lunar.

Tot ce a mai rămas din turnul de 30 de metri pe care „dispozitivul”, un miez de plutoniu înconjurat de TNT, a fost detonat este un ciot de beton de 5 centimetri. În același loc a fost ridicat un obelisc de piatră pentru a comemora data și locul detonării.

Vânătoarea de trinitit - vizitatorii caută rămășițe ale primei bombe nucleare în deșert

În afară de selfie-uri și porții de cârnați și cartofi prăjiți, vizitatorii pot să își ocupe timpul și cu o vânătoare de pietre în căutarea fragmentelor de trinitit – un reziduu sticlos de culoare verde care s-a format atunci când nisipul aspirat și lichefiat de explozia bombei nucleare a căzut înapoi pe pământ.

Cu toate că este ilegal să iei trinititul acasă, multe astfel de fragmente sunt de vânzare într-un magazin de suveniruri din apropiere: un gram de trinitit se vinde cu prețuri între 30 și 60 de dolari.

Trinitit
Trinititul este un reziduu sticlos de culoare verde care s-a format atunci când nisipul aspirat și lichefiat de explozia bombei atomice a căzut înapoi pe pământ. Foto: Profimedia Images

Înainte de detonare, inventatorii „dispozitivului” nu erau siguri dacă bomba va funcționa – totuși, calculele lor au înlăturat îngrijorările inițiale privind posibilitatea ca explozia să dea foc atmosferei planetei.

În întunericul dinainte de răsăritul Soarelui, oamenii de știință și soldații și-au ocupat pozițiile la peste 9 kilometri distanță de punctul 0, și-au potrivit bucățile de sticlă scoase din măștile de sudură în dreptul ochilor și au așteptat să se termine numărătoarea inversă.

Un inginer militar, Roger Rasmussen, și-a amintit cum lumina i-a pătruns prin pleoapele închise. „Ne-am ridicat și ne-am uitat în acest abis negru din fața noastră. A apărut o culoare frumoasă a bombei, superbă. Culorile intrau și ieșeau din raza noastră vizuală. Neutronii și razele gama și toate cele s-au dus odată cu primul flash, cât timp eram la pământ.”

Mulți cercetători au ajuns să își regrete invenția. „Acum suntem cu toții niște nenorociți”

Materialul radioactiv s-a prăbușit peste toată regiunea, dar publicul nu a fost avertizat niciodată, potrivit Buletinului Oamenilor de Știință din Domeniul Atomic, o publicație înființată în 1945 de către fizicienii îngrijorați de pericolul folosirii armelor atomice.

Armata a declarat în public că ferestrele care s-au spart din cauza undei de șoc provocate de detonare pe o rază de aproape 200 de kilometri în jurul punctului 0 au fost distruse în urma unui accident la un depozit de muniții.

Nu au fost făcute niciodată studii de sănătate în rândul populației din regiune, iar moștenitorii localnicilor din zonele rurale din apropiere încearcă în continuare să fie compensați pentru ceea ce ei spun că sunt mai multe generații de cancer.

Test bombă atomică Trinity
Armata a declarat în public la acea vreme că ferestrele distruse de unda de șoc provocată de detonarea bombei atomice pe o rază de aproape 200 de kilometri în jurul punctului 0 s-au spart din cauza unui accident la un depozit de muniții. Foto: Profimedia Images

Mulți dintre cercetătorii care au luat parte la primul test nuclear au ajuns să își regrete invenția. Explozia a fost „un spectacol groaznic și minunat”, i-a spus directorul testului, Kennet Bainbridge, lui Oppenheimer.

„Acum suntem cu toții niște nenorociți”, a continuat Bainbridge. Generalii și politicienii nu împărtășeau mereu același sentiment. Secretarul Comerțului din administrația Truman, Henry Wallace, a scris: „Conștiința de vinovăție a oamenilor de știință din domeniul nuclear este una dintre cele mai uluitoare lucruri pe care le-am văzut vreodată.”

Conspirații cu extratereștri și legenda tunelurilor montane secrete pline de lingouri de aur 

Poligonul de tragere și testare White Sands ocupă ceva mai puțin de 900.000 de hectare și este înconjurat pe toate părțile de kilometri de pământ care aparțin fermierilor din zonă. Este folosit în continuare pentru testarea armelor, dar numai cele de tip convențional – de la Trinity, nu a mai avut loc niciun test nuclear cu excepția celor subterane.

Armata îi plătește pe locuitorii din regiune să evacueze zona până la 12 ore înainte de un test major. Vacile pot să rămână, însă. „Vacile și rachetele sunt destul de compatibile”, a spus John Hamilton, un purtător de cuvânt al centrului de testare. „Vacile nu deranjează rachetele. Rachetele nu le deranjează pe vaci.”

Activitățile ce au loc la White Sands au rămas la fel de secrete precum erau în 1945. La fel ca faimoasa Area 51 („Zona 51”) din Nevada, poligonul de testare a rachetelor a atras multe teorii ale conspirației.

Test bombă atomică Trinity
Tot ce a mai rămas din turnul de 30 de metri pe care „dispozitivul”, un miez de plutoniu înconjurat de TNT, a fost detonat este un ciot de beton de 5 centimetri. Foto: Profimedia Images

În afară de știrile cu OZN-uri, unul dintre cele mai vechi zvonuri este acela că mii de tone de aur au fost îngropate în munții în care accesul publicului este interzis.

Armata a permis executarea a cinci operațiuni de excavare pentru a infirma „legenda Vârfului Victorio”, conform căreia Milton Ernest Noss, zis și „Doc”, un afacerist și prospector de aur, ar fi descoperit o încăpere plină de lingouri de aur furate din Mexic în timpul domniei Împăratului Maximilian, care ar fi fost ascunse în tuneluri săpate în munți de misionari spanioli din secolul al XVIII-lea.

Până acum, nu s-a găsit nicio dovadă a existenței acestor tuneluri secrete sau a lingourilor de aur.

Testarea primei rachete balistice de mari dimensiuni și a rachetelor HIMARS, folosite în Ucraina

Imediat după poarta de la intrare în White Sands vizitatorii pot vedea expuse o serie de rachete renumite care au fost testate aici, precum: masiva Redstone – prima rachetă balistică de proporții mari a Statelor Unite, racheta Pershing, despre care se spune că i-a convins pe sovietici să participe la negocieri în anii '80, sistemul HIMARS de lansare a rachetelor, care este folosit acum de ucraineni împotriva rușilor și alte rachete ieșite acum din uz, precum „Hounding Dog”, „Honest John” și „Little John”.

Turul atomic continuă cu Santa Fe, capitala statului New Mexico și un oraș care a jucat un rol crucial (pentru mulți, necunoscut) în misiunile de spionaj nuclear dintre americani și ruși. Fostul ofițer CIA Bruce Held a scris o carte în care a identificat toate zonele din jurul orașului unde spioni americani care lucrau pentru KGB, folosind nume de cod precum „Steaua” și „Bondarul”, au ascuns documente și notițe pe care au scris cu cerneală invizibilă sau le-au înmânat altor agenți în timpul întâlnirilor clandestine.

Rachetă Pershing
Racheta Pershing (în poză), despre care se spune că a fost motivul care i-a convins pe sovietici să participe la negocieri în anii '80, a fost testată în White Sands. Foto: Profimedia Images

La jumătate de oră distanță de Santa Fe se află Los Alamos, adevăratul loc de naștere al erei nucleare. Astăzi, în Los Alamos se află cel mai mare procent per capita de milionari din America și mulți oameni de știință care lucrează la Laboratorul Național Los Alamos (LNLA).

Los Alamos era doar un orășel prăfuit atunci când Proiectul Manhattan a achiziționat o școală privată pentru băieți în 1942 pe care a pus-o la dispoziția oamenilor de știință și inginerilor care lucrau la bomba atomică.

„Este o invenție teribilă, dar ar fi fost făcută oricum. Dacă nu de noi, atunci de germani”

Richard Cooper, un fizician ieșit la pensie de la LNLA, locul în care bomba a fost inventată, a spus că are sentimente contradictorii la vederea obeliscului comemorativ. „Este o invenție teribilă, dar ar fi fost făcută oricum. Dacă nu de noi, atunci de germani.”

Vizitatorii zonei testului Trinity sunt măcinați de efectul atât prozaic, cât și profund pe care acesta îl provoacă și se străduiesc să înțeleagă semnificația obeliscului: este acesta un monument care trebuie celebrat, deplâns sau pur și simplu privit cu uluire?

Editor : Raul Nețoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri