Sari la conținut

Informare, socializare, divertisment. Cum ne-a schimbat Internetul viața

Facebook, Twitter, Instagram, Google, Yahoo, Wikipedia... Revoluția tehnologică ne-a intrat în viață și ne-a modificat existența, atât la nivel individual, cât și la nivel de societăți. La nivel individual, trăim pe Facebook, ne întâlnim prietenii pe Facebook, ne împărtășim emoțiile sau fotografiile din călătorii tot acolo. Să nu uităm însă că instrumentele „social media” au răsturnat regimuri dictatoriale în Egipt sau Tunisia sau au fost catalizatorul unor mișcări de genul „Occupy”, „Anonymous”, „Uniți salvăm”.

Nu în ultimul rând, Internetul a permis dezvoltarea fabuloasă a unor afaceri.

Există și un revers la toate aceste beneficii. Internetul oferă o uriașă platformă pentru infracționalitate, pentru spionaj, furt de date sau tranzacții cu date care adesea generează un sentiment de nesiguranță. Și poate fi un foarte eficient instrument de manipulare în masă.

Internetul, o uriașă agenție de știri

Internetul a devenit în zilele noastre o agenţie uriaşă de ştiri. YouTube oferă gratuit şi uneori în premieră imagini de la evenimente de pe tot globul. Reţeaua Twitter este locul în care apar, în timp real, informaţii despre orice se întâmplă în lume. E lesne atunci de înţeles că Internetul a schimbat modul în care oamenii au acces la informaţie. Mai mult, Internetul a devenit pentru mulţi singurul loc unde îşi pot exprima liber opiniile şi ideile, iar acest lucru s-a văzut cel mai bine în timpul „Primăverii arabe”.

Mişcarea Occupy, lansată în septembrie 2011 în Statele Unite, a ajuns cunoscută în întreaga lume graţie Internetului şi a promovării pe care activiştii americani i-au făcut-o pe Twitter. Acolo au ajuns fotografiile cu abuzurile poliţiştilor care au folosit nejustificat forţa împotriva celor care denunţau deciziile luate pe Wall Street, locul de unde s-a declanşat criza economică la nivel mondial. Apelurile lansate pe Facebook au scos în stradă mii de oameni, nu doar în Statele Unite, ci şi în Europa şi în Asia. Toţi s-au mobilizat, nemulţimiţi de modul în care guvernele au combătut criza prin austeritate.

Şi revoltele arabe, de acum trei ani, s-au văzut mai întâi tot pe Internet. Cum ziariştii străini cu greu au putut intra în ţările cuprinse de violenţe, Tunisia, Egipt sau Libia, imaginile filmate de oameni, pe străzi, în timpul revoltelor, au ţinut loc de relatări şi mărturii jurnalistice. Iar toate înregistrările video au ajuns pe YouTube şi de acolo pe toate marile posturi de televiziune din lume. Iar platformele online au fost locul de adunare al celor care au vrut schimbarea regimului.

Războiul din Siria e transmis tot pe YouTube, prin înregistrări făcute de amatori. După mai mult de trei ani de conflict sângeros, înregistrările postate pe Internet arată dimensiunea tragediei umane, dar şi transformarea în ruine a unor oraşe de patrimoniu. De aceea, e mai mult decât evident că Internetul a schimbat decisiv şi definitiv felul în care se face presă, modul în care nu doar publicul, ci şi jurnaliştii accesează informaţii.

Twitter, Youtube şi Facebook nu sunt în prima linie doar în cazul zonelor fierbinţi, greu accesibile pentru echipele de ziarişti. Au fost momente în care un eveniment a fost anunţat prin intermediul platformelor online. A fost cazul amerizării pe râul Hudson a unui avion de pasageri care nu a mai ajuns pe pista aeroportului. S-a întâmplat în ianuarie 2009. Trecătorii au fotografiat şi au postat pe Internet şi toată lumea a fost martora unui miracol, înainte ca echipele de intervenţie sau cameramani profesionişti să ajungă la faţa locului.

Recordurile internetului

Reţelele de socializare au creat un nou stil de viaţă. De la oameni simpli, la personalităţi renumite la nivel mondial, toţi folosesc reţelele sociale pentru a-şi împărtăşi opiniile sau pentru a se promova. Cel mai longeviv om de pe planetă, dar şi Suveranul Pontif au ajuns să folosească internetul pentru a demonstra că sunt în rând cu întreg mapamondul.

„Gangnam Style” este cel mai celebru videoclip al tuturor timpurilor. Aproape o treime din populaţia planetei l-a vizualizat pe YouTube. În numai doi ani, videoclipul a fost urmărit de nu mai puţin de 2 miliarde de oameni din toate colţurile lumi.

De altfel, YouTube este o reţea cu un conţinut impresionant. În fiecare zi, filmulețele urmărite de internauţi însumează nu mai puţin de 400 de ani.

Cea mai accesată reţea de socializare rămâne, însă, Facebook. Unul din șapte locuitori ai planetei are un cont activ. Ba chiar şi animalele de companie au paginile lor dedicate. Boo şi Body sunt câinii senzaţie al internetului. Fotografiile postate pe pagina lor atrag mii sau milioane de Like-uri.

Deşi construită cu gândul de a fi folosită exclusiv de către tineri, se dovedeşte că platforma nu are limită de vârstă.

Unii oameni reuşesc să ţină pasul cu tehnologia, chiar dacă se apropie sau au depăşit centenarul. La 105 de ani, Maria Colunia Segura ar putea fi cea mai bătrână persoană care foloseşte Facebook.

Totuşi, nimic nu este cert într-o lume care se schimbă cu o viteză ameţitoare.

Chiar şi Biserica, prin vocea Suveranului Pontif, a făcut pasul către noua eră. Contul de Twitter al Papei Francisc numără nu mai puţin de 13 milioane de abonaţi, graţie versiunilor sale disponibile în nouă limbi.

Cel mai puternic om de pe planetă nu este, însă, la fel de influent şi pe Internet. Barack Obama se află pe locul trei in topul celor mai urmărite conturi pe Twiter, după doi cântăreţi celebri. Recent, Barack Obama a pierdut şi recordul pentru cea mai redistribuită fotografie. I l-au suflat titlul actorii care s-au fotografiat la premiile Oscar.

În fiecare secundă volumul informaţiilor pe aceste reţele creşte ameţitor. În vreme ce aţi urmărit acest material, pe YouTube au fost publicate peste 100 de ore de noi imagini video, pe Facebook sunt cu 5 milioane mai multe postări, iar Istagram e mai bogat cu 60 de mii de noi fotografii.

Cine sunt utilizatorii de Facebook din România

Unul dintre trei români are cont pe o reţea de socializare. Cel puţin aşa arată cele mai recente date în acest sens. Cifra impresionantă se explică prin faptul că în ultimii ani, telefonul mobil, tableta, calculatorul si bineînțeles internetul au devenit indispensabile pentru lumea în care trăim. Chiar și bunicii au deprins tainele comunicării virtuale, pentru a păstra legătura cu cei aflați departe de ei.

Potrivit ultimelor date furnizate de Facebook, în România exista 7. 200.00 de utilizatori de Facebook. 30% dintre aceștia au vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, iar 27% dintre ei sunt între 18 și 24 de ani. Facebook-ul a început în a-și face deja loc și printre persoanele de vârsta a doua și a treia pentru că mai bine de un procent dintre utilizatori au peste 65 de ani.

Statisticile mai arată că cei mai activi utilizatori sunt bărbații, în proporție de aproape 64%, în timp ce mai puțin de jumătate dintre femei folosesc rețeaua de socializare.