Sari la conținut

La Cernobîl, efectele prezenței omului sunt mai rele pentru faună decât efectele radiațiilor nucleare

Foto: Valeriy Yurko 

Un grup internațional de oameni de știință coordonat de profesorul Jim Smith de la University of Portsmouth, din Regatul Unit, a studiat populațiile de mamifere de pe o suprafață de 4.200 de kilometri pătrați din zona de excludere, iar rezultatele au fost publicate în revista Current Biology.

Cercetătorii nu au găsit dovezi ale unei reduceri a numărului de animale. Din contră, numărul mamiferelor mari, printre care elanii, căpriorii, cerbii roșii, mistreții și lupii, este similar celui din patru rezervații naturale necontaminate radioactiv.

Este foarte probabil ca viața sălbatică de la Cernobîl să fie mult mai amplă decât înainte de accident.

„Aceasta nu înseamnă că radiațiile sunt bune pentru viața sălbatică, ci numai că efectele prezenței umane, incluzând vânătoarea, agricultura și silvicultura, sunt mult mai rele”, explică profesorul Jim Smith.

La Fukushima, locul celui de-al doilea grav accident nuclear din lume, există rapoarte despre mistreți care se dezvoltă în zona evacuată.

Foto: Tatyana Deryabina

După dezastrul nuclear de la Cernobîl, 116.000 de locuitori din regiune au fost evacuați pentru totdeauna, iar animalele din zonă au rămas expuse unor doze extrem de înalte de radiații.

Cercetările arată că populațiile de animale s-au refăcut în câțiva ani. Mistreții au atins densități foarte mari de populație și apoi numărul lor s-a redus, potrivit cercetătorilor, din cauza creșterii populației de lupi și unei epidemii fără legătură cu radiațiile.

Numărul animalelor a fost verificat pe timp de iarnă pe baza urmelor lăsate în zăpadă. Studiul a fost repetat timp de mai mulți ani, pentru o analiză amănunțită a numărului de animale din zonă.

Datele nu includ informații despre sănătatea sau reproducerea animalelor, însă oamenii de știință exclud posibilitatea ca populația actuală să fie influențată în mod semnificativ de afluența din alte arii.

„Zona Cernobîlului este o arie experimentală fascinantă, pentru că ne permite să cercetăm transferurile și efectele radioactivității pe termen lung. Au existat multe experiențe de laborator despre efectele radiațiilor asupra animalelor și plantelor, dar acestea sunt de obicei pe termen destul de scurt. Cernobîlul ne permite să studiem efectele asupra animalelor după mai mulți ani de expunere la radiații”, mai spune Jim Smith.

La rândul său, Jim Beasley, de la University of Georgia (SUA) și coautor al articolului, scrie că aceste date unice care arată o amplă gamă de animale ce prosperă pe locul unui accident nuclear grav ilustrează „capacitatea de recuperare a populațiilor de faună sălbatică atunci când se văd eliberate de presiunile vieții omului”.

Potrivit profesorului Tom Hinton de la Universitatea Fukushima (Japonia), coautor al studiului, datele rezultate pot ajuta la înțelegerea potențialului impact pe termen lung asupra mediului al accidentului de la Fukushima.