Sunt uraganele mai puternice din cauza încălzirii globale? Ce spun specialiștii
După două uragane devastatoare în decurs de o săptămână, Harvey şi Irma. Întrebarea tuturor este dacă frecvenţa şi intensitatea lor au vreo legătură cu schimbările climatice. Răspunsul este şi da, şi nu. Iată explicaţiile specialiştilor:
Impactul încălzirii globale asupra formării uraganelor este la stadiul de cercetare. Deocamdată, concluzia este că numărul de uragane nu pare să fie influenţat de schimbările climatice. Intensitatea lor, da. Creşterea temperaturii atmosferice, dar şi a temperaturii şi nivelului apei oceanelor pare să ducă la formarea unor furtuni mai puternice, cu precipitaţii abundente şi vânt intens.
„Ca să începem, avem o aglomerare de nori deasupra oceanului, cu o temperatură a apei de cel puţin 26 de grade, la o adâncime de minimum 50 de metri. Şi apoi funcţionează ca o maşină de vapori. Temperatura crescută a apei favorizează formarea vaporilor, vedem asta, iar umiditatea este aspirată de vânturi ascendente şi, la un moment dat, aceşti nori care continuă să urce sunt blocaţi la 12-15 metri altitudine, formează un vârtej şi se întind. De altfel, diametrul unui ciclon poate atinge 1.000 de kilometri”, explică Evelyne Dhéliat - realizator rubrică meteo la TF1.
Cu cât temperatura apei este mai mare, cu atât sporesc şi vaporii degajaţi în atmosferă. Ciclonul capătă forţă.
„Un factor important este încălzirea globală, pentru că această încălzire globală acţionează asupra unuia dintre factorii de generare a uraganelor: temperatura la suprafaţa oceanului planetar. Există, evident, şi variabilitate naturală. Când avem un fenomen El Nino în Pacific există o tendinţă de a avea un sezon al uraganelor mai puţin activ în Atlantic. Dar acum în Pacific nu avem fază El Nino”, a explicat la Digi24 Roxana Bojariu, climatolog.
Aşadar lipsa fenomenului El Nino este compensată de un sezon activ al uraganelor în Atlantic. Explicaţiile specialiştilor nu răspund însă la toate întrebările. Una dintre ele este cum a fost posibil ca trei uragane să se formeze în acelaşi timp. Irma, Jose şi Katia sunt practic pe aceeaşi linie: unul în Marea Caraibilor, celălalt la limita Antilelor, iar al treilea în Golful Mexic. Toate ameninţă teritoriul american.
„În orice caz, în zona tropicală, acest tip de uragane de intensitate mare, 4-5, va deveni din ce în ce mai frecvent, pentru că temperatura la suprafața oceanelor crește. Această temperatură înseamnă o evaporare mai puternică și energie disponibilă pentru uragane în cantitate mai mare și efecte date de uragane prin vânt, precipitații intense, mult mai mari. Uraganele se hrănesc cu energia oceanelor”, a explicat Roxana Bojariu.
Pot aceste fenomene influența și zona în care trăim noi? „La latitudinile noastre, latitudinii medii, nu vorbim de uragane, însă și noi simțim efecte prin creșterea intensității precipitațiilor din furtunile obișnuite. Vom avea furtuni mai puternice, cu precipitații intense”, spune climatologul Roxana Bojariu.
Uraganul Irma, de categorie maximă 5 și cu o durată de peste 33 de ore, este ciclonul cel mai intens și mai longeviv înregistrat în lume de serviciile meteorologice, potrivit Météo France. Irma bate astfel recordul super-taifunului Haiyan, care a lovit în 2013 Filipinele cu rafale de vânt la fel de puternice (295 km/h) însă timp de 24 de ore. „O asemenea intensitate și o astfel de longevitate nu s-au mai văzut de la începutul erei înregistrărilor prin satelit”, în urmă cu 50 de ani, a declarat pentru AFP Etienne Kapikian, expertă în prognoze la Météo France, relatează Agerpres.
Conform Centrului Național al Uraganelor (NHC) din Statele Unite, Irma este cel mai puternic uragan înregistrat vreodată în Oceanul Atlantic și una dintre cele cele mai violente cinci furtuni care lovesc bazinul Atlantic în ultimii 82 de ani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
