Super-imunitatea judecătorilor CCR, aprobată de Camera Deputaților
Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului Curţii, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a decis, miercuri, Camera Deputaţilor.
Deputaţii au adoptat, în acest sens, cu 171 de voturi „pentru”, 91 „împotrivă” şi 9 abţineri, mai multe amendamente la proiectul de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reexaminată ca urmare a deciziei Curţii, eliminând din textul adoptat iniţial prevederea potrivit căreia judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea plenului Curţii.
O altă modificare adoptată de deputaţi ca urmare a deciziei CCR prevede că, în caz de infracţiune flagrantă, procurorul general şi nu ministrul Justiţiei, cum era iniţial, trebuie să informeze de îndată preşedintele Curţii Constituţionale de faptul că judecătorii Curţii sunt reţinuţi şi supuşi percheziţiei.
Deputaţii au abrogat prevederea iniţială conform căreia judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani.
Curtea Constituţională a decis în 20 martie, la sesizarea parlamentarilor PNL şi USR, că unele dispoziţii din legea de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt neconstituţionale.
Camera Deputaţilor este prima sesizată cu acest proiect, Senatul fiind for decizional.
Sesizarea de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcționarea CCR fost depusă în 23 februarie de 38 de senatori PNL şi USR, care spuneau că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor dispoziţii constituționale care prevăd că justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi că este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
Semnatarii sesizării spuneau că legea încalcă independenţa judecătorilor constituţionali, principiul separaţiei puterilor în stat, egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi recomandări ale Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept.
„Această imunitate reglementată de legiuitorul ordinar pentru judecătorii Curţii Constituţionale este mai extinsă decât oricare dintre imunităţile şi măsurile de protecţie stabilite de legiuitorul constituant pentru parlamentari, pentru preşedintele României şi pentru membrii Guvernului”, arătau senatorii PNL şi USR în sesizare.
Sesizarea a fost admisă pe data 20 martie de către CCR.
Pe 14 februarie, Senatul a aprobat propunerea legislativă a deputatului minorităţilor sârbe, Adnagi Slavoliub, prin care judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) primesc imunitate sporită. Concret, judecătorii CCR nu mai pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor CCR.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News