Mişcarea civică din România ia amploare. Care sunt explicaţiile sociologilor
Prostestele de stradă din ultimii ani sunt o dovadă a faptului că mişcarea civică din România e din ce în ce mai puternică. Prin aceste metode organizațiile civice transmit mai departe dorințele cetățenilor și pun presiune pe Parlament sau pe Guvern. Sociologii susțin că aceste mișcări au apărut pe fondul neîncrederii tot mai accentuate a populației în clasa politică.
Stare de asediu în Istanbul, unde sunt proteste violente
Bruxelles e sub asediu
Grindeanu: „Nu există regim preferențial pentru camioanele din Ucraina în Portul Constanța”
Ciolacu, nervos pe cei care critică creșterile de pensii: „Măi măgarilor”
Rareș Bogdan, despre protestele transportatorilor și fermierilor
Scandal la protestul transportatorilor și fermierilor de lângă București
Andruș: Unii stau pe cuptor și iubesc nevasta
Mii de oameni au protestat în Israel față de guvernul lui Netanyahu
Hopincă, despre protestul din București
În Oradea, organizații precum Platforma România 100 şi Oradea Civică susţin iniţiativa cetăţenească prin proteste de stradă.
Florin Târnăvan, membru Oradea Civică: "Noi ne-am format la ordonanța 13, în 2017, funcționăm de un an și jumătate. Scopul nostru e să-i conştientizăm pe oameni, suntem societate civilă. Avem o guvernare care mai bine de un an şi jumătate îşi bate joc de România, în loc să guverneze practic mint, nu îşi respectă programul de guvernerare şi trebuie să luam atitudine."
Teodor Tripa, membru Platforma România 100: "Platforma România 100, în primul rând îşi doreşte să sensibilizeze, să activeze oamenii din întreaga ţară şi din Diaspora. Sunt 100 de filiale, 100 de comunităţi locale care vor o schimbare, la nivel politic în primul rând."
În România acționează peste 50 de organizaţii civice care își propun să transmită celor aflați la putere solicitările cetăţenilor.
Adrian Hatos, sociolog: „Lipsa din ce în ce mai mare de reprezentativitate a partidelor vizavi de interesele electoratului a determinat un apel din ce în ce mai mare a păturilor nereprezentate către structuri nonconvenționale sau neoficiale care până la urmă ajung la protest, fie petiție online fie protest de stradă, care se pare a fi un mijloc eficient de a pune presiune pe Parlament sau pe Guvern."
Iar aceste mișcări de protest au și efecte pe plan politic.
Adrian Hatos, sociolog: „Să nu uităm că guvernul Boc a picat din cauza unor proteste de stradă, să nu uităm că guvernul Ponta a picat datorită unor proteste de stradă, toate fiind determinate de mobilizare civică în jurul unor teme de mare emoție populară cum a fost, de exemplu, Colectivul."
În ultimii doi ani, protestele anticorupţie au luat amploare în România. De exemplu la începutul lunii februarie a anului trecut peste 600.000 de manifestanţi au protestat în toată ţara.
Reporter: Andrada Reşte
Operator: Ticu Gheorghiţă
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News