Live

Cosmin Marinescu: Odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice vor reveni și ele în teritoriu pozitiv

Data publicării:
Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu. Foto: INQUAM Photos/Octav Ganea

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a făcut o analiză a crizei economice din 2008 - 2009 şi a crizei generate de noul coronavirus, arătând că, odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice vor reveni în „teritoriu pozitiv”, dar vor exista o serie de provocări, între care se numără necesitatea reformelor structurale şi a consolidării fiscale.

„Pentru anul 2021, prognozele arată o creștere economică destul de consistentă, cu rate de creștere de peste 3% pentru aproape toate țările UE, ceea ce indică – în cazul materializării acestora, o primă diferență semnificativă față de criza din 2009. (...) În 2020, scăderea economiei României va fi una moderată în comparație cu evoluțiile altor țări. Chiar dacă România nu a înregistrat o revenire în V, potrivit definiției de manual bazată pe dinamica trimestrială, în 2021 există premise bune pentru o creștere economică de peste 4%, conform estimărilor actuale, iar în 2022 vom putea reveni la nivelul economic de dinaintea crizei-corona”, scrie Marinescu, pe blogul personal.

Consilierul președintelui Klaus Iohannis este de părere că odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice își vor reveni.

„Odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice vor reveni și ele în teritoriu pozitiv, iar vârful dezechilibrelor bugetare din 2020 va fi resorbit în mod progresiv, în condiții de revenire a creșterii economice, cel mai probabil începând cu trimestrul 2 al anului 2021”, susține Cosmin Marinescu.

Potrivit acestuia, ambele crize, atât cea financiară, cât şi criza-corona, au „găsit România la fel de nepregătită din perspectiva sustenabilităţii parcursului economic şi a spaţiului fiscal de intervenţie”.

„Date fiind diferențele definitorii – la nivel de cauze și manifestări economice – între criza-corona și criza financiară de acum un deceniu, putem estima refacerea relativ mai rapidă a situației finanțelor publice, iar eforturile de consolidare fiscală vor trebui să fie mai puțin apăsătoare, ca ajustări bugetare și costuri sociale”, precizează consilierul prezidențial.

Marinescu este de părere că în 2023 România poate reveni la un deficit bugetar de 3% din PIB, chiar dacă datoria publică este estimată să crească la 50% din PIB.

 

Acesta a adăugat că rămân o serie de provocări și că România are nevoie de un pachet clar de reforme structurale, cu precădere în sănătate, educație și administrație, reforme care pot fi susținute cu bani europeni.

„Pachetul consistent de fonduri europene din perioada de programare 2021-2027, inclusiv fondurile alocate prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, sunt cele mai „ieftine” şi sigure surse de finanţare a investițiilor și reformelor necesare, iar România are datoria de a exploata pe deplin aceste oportunități”, mai scrie consilierul prezidențial.

Analiza completă a lui Cosmin Marinescu poate fi citită AICI.

Editor : R.K.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Trei „mituri urbane” care au dus România la periferia economiilor OCDE. Explicațiile economistului-șef al BNR, Valentin Lazea

Ciolacu: România creşte din punct de vedere economic. Salariul mediu a depăşit 1.000 de euro, inflaţia a coborât la 5,9%

Cei trei bărbați care transformă India într-o superputere economică. Țara va devansa Germania și Japonia până în 2027

Ţările UE au aprobat noi reguli, mai relaxate, privind datoria publică şi deficitul bugetar

Partenerii noștri