IMM-urile românești, cu 5-10 ani în urma Europei la digitalizare. Expert: Nu mai e un moft, ci o necesitate pentru a rămâne în business
România riscă să piardă următorul val de creștere economică bazat pe tehnologie, în condițiile în care ritmul de digitalizare și adopție a inteligenței artificiale în companii rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Cele mai expuse sunt IMM-urile, care funcționează în prezent la o productivitate de două până la trei ori sub potențialul real, avertizează experții consultați de DigiEconomic.
Datele Eurostat indică faptul că doar aproximativ 5% dintre companiile din România folosesc soluții de automatizare și inteligență artificială (AI), comparativ cu peste 33% în statele lider din Uniunea Europeană (UE). Diferența față de economii precum Danemarca, Finlanda sau Suedia conturează un decalaj structural estimat la 5-10 ani în integrarea AI în procesele de business.
„Nu este o problemă de tehnologie, ci de viteză de implementare”
Potrivit lui Ralph Boccalini, fondator EMGC și Microsoft 365 Copilot Architect, România dispune de resursele necesare pentru a accelera digitalizarea, însă viteza de adoptare rămâne redusă.
„România a rămas mult în urmă la capitolul digitalizare, deși are toate resursele necesare: tehnologii apreciate internațional, oameni foarte bine pregătiți și una dintre cele mai bune conexiuni la internet din lume. Provocarea nu este capacitatea de dezvoltare, ci adaptarea la noua realitate și viteza de implementare”, a explicat acesta.
În opinia sa, în multe IMM-uri blocajele sunt de natură operațională: raportări realizate manual în Excel, departamente care funcționează izolat, comenzi gestionate prin e-mail sau aplicații de mesagerie, lipsa unei viziuni integrate asupra datelor.
„Fără digitalizare, nu mai este vorba despre pierdere în fața competiției, ci despre supraviețuire în următorii 3-5 ani”, avertizează Boccalini.
România și tranziția către Industry 5.0
În timp ce la nivel european se discută tot mai intens despre Industry 5.0, un model în care tehnologia și factorul uman sunt integrate pentru rezultate mai eficiente și sustenabile, România nu a finalizat încă etapa Industry 4.0, axată pe digitalizare, automatizare și utilizarea datelor.
Experții susțin că lipsa digitalizării poate genera un „dublu decalaj”: productivitate scăzută și dificultăți în atragerea angajaților talentați, într-un context în care generațiile tinere preferă medii de lucru tehnologizate.
Consecințele lipsei de automatizare sunt vizibile în indicatorii financiari ai firmelor mici și mijlocii. Potrivit specialiștilor, IMM-urile care nu digitalizează înregistrează:
- costuri operaționale mai mari cu până la 30-40% din cauza proceselor manuale;
- productivitate de 2-3 ori mai scăzută;
- venituri ratate din lipsa analizei datelor;
- decizii mai lente, bazate pe intuiție și nu pe indicatori în timp real;
- dificultăți de scalare și competitivitate redusă în raport cu firmele digitalizate din UE.
Gianina Crăciun, specialist în fiscalitate și consultant de business, subliniază pentru DigiEconomic că impactul este deja vizibil în cash-flow.
„În IMM-urile care nu digitalizează, vedem frecvent costuri operaționale mai mari cu până la 30-40%, generate de procese manuale și erori administrative. Astăzi, AI are impact direct asupra cash-flow-ului și veniturilor. Nu mai este un «nice to have», ci diferența dintre a rămâne în piață, a crește sau, în unele cazuri, a închide business-ul”, a declarat aceasta.
Specialiștii atrag atenția că digitalizarea nu înseamnă utilizarea a zeci de aplicații separate, ci construirea unui ecosistem coerent, în care datele sunt centralizate și ușor accesibile.
Un pachet minim de digitalizare începe cu analiza proceselor interne și consolidarea informațiilor într-un mediu sigur, urmată de automatizarea sarcinilor repetitive și integrarea unor soluții de inteligență artificială, precum Microsoft 365 Copilot, care pot sintetiza informații și sprijini deciziile operaționale.
Costurile de implementare pornesc, în practică, de la aproximativ 3.000 de euro, în funcție de complexitatea activității, numărul de utilizatori și volumul de date. Potrivit experților, investiția se reflectă în principal în licențe și configurarea mediului digital, nu în dezvoltări software complexe.
În absența unei accelerări a digitalizării, multe IMM-uri riscă să intre într-un „mod de supraviețuire”, în care accentul cade exclusiv pe reducerea costurilor, nu pe creștere și inovare.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News