Sari la conținut

RAPORT DE ŢARĂ. Confruntarea județelor. Argeșul a câștigat competiția cu Vâlcea

Întreaga săptămână Digi24 a prezentat obiectiv punctele slabe şi atuurile celor două judeţe. Concluziile le-au tras Cosmin Prelipceanu – de la Râmnicu Vâlcea - şi Sanda Nicola – de la Pitești -, alături de invitaţii lor. În studioul de la București, Dan Suciu și invitații lui au realizat jurizarea.

Cosmin Prelipceanu a prezentat atuurile județului Vâlcea, reamintind lucruri mai puțin cunoscute - aici sunt cele mai multe mănăstiri, locuitorii au speranța cea mai mare de viață din țară, aici s-a inventat tricolorul.

La rândul său, Sanda Nicola a lăudat atuurile județului Argeș - o puternică tradiție istorică: de aici sunt originare familiile Brătianu sau Golescu, la Curtea de Argeș este înmormântată familia regală, dar Piteștiul rămâne în amintire și cu odiosul episod din timpul comunismului cunoscut sub denumirea de „fenomenul Pitești”. Pe de altă parte, stâlpul economiei din Argeș se numește Dacia - și poate nu întâmplător, statistic, argeșenii sunt românii cu cele mai mari economii, în medie de 5.200 de lei.

Note pentru specificul local - Argeș preia conducerea

„Spun de la început, nu pot fi imparțial, pentru că am copilărit în Pitești. 9 pentru Argeș, pentru Vâlcea 9”, a spus Cezar-Paul Bădescu, scriitor și jurnalist.

Vâlcea primește 7, Argeș 9. Argeș are o industrie din resurse proprii, dar beneficiind de avantajul investițiilor. Vâlcea are potențial uriaș, mai ales turistic, dincolo de brandul Oltchim. Pontențialul venit din zona turismului a fost lăsat de izbeliște, mă refer la stațiunile ajunse în paragină”, a declarat Ana Bulai, sociolog.

8 pentru Vâlcea, 8 pentru Argeș. Vâlcea are potențial foarte mare, dar voi face diferența la criteriul economic”, a notat Radu Limpede, analist economic.

____________________________

Argeș. Administrație locală și economie

În prima parte a discuției din Pitești au participat primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc, președintele CJ Argeș, Constantin Nicolescu, și vicepreședintele Consiliului de administrație Dacia, Constantin Stroe.

Am avut înțelepciunea de a continua după revoluție lucrurile bune pentru Pitești, am continuat, de exemplu, plantatul lalelelor. Acum 36 de primăveri a început simfonia lalelelor, prima din țară și cea mai frumoasă. Câți locuitori are Piteștiul, atâtea lalele sunt plantate, iar până în 2016 vom planta atâtea lalele câți locuitori are județul Argeș. În fiecare an în preajma Floriilor are loc acest eveniment”, a spus Tudor Pendiuc, primar Pitești.

Istoria județului nu ne permite să nu dăm atenție turismului. Am făcut un master plan în care potențialul de a face pârtii în zona montană, Munții Făgăraș, e continuată în patru puncte importante. Două deja au început. Turismul de schi va fi combinat cu pensiunile agroturistice, cu tradițiile folclorice și de bucătărie”, a declarat Constantin Nicolescu, președinte CJ Argeș.

„Voi fi mulțumit când argeșenilor le va fi bine în acest amplasament regional. Există încă o fază de discuții, nu vom renunța să ne găsim acolo unde ne este locul”, a subliniat el. Pe tema economiei, a explicat: „Dacia e pentru noi stâlpul de bază pentru industria noastră, industria lemnului se continuă, avem industria textilă, agroalimentară”.

Constantin Stroe, vicepreședintele Consiliului de Administrație Dacia, are povești de la Mineriada din 90

Mi-aș asuma privatizarea Dacia, au fost opt ani de tatonare, studii comparative, care ne-au dus la acest eveniment în 1999. După Revoluție ne-am apucat să gândim privatizarea Dacia. Cu opt mari constructori am discutat, începând cu Renault, în 1990, revenind în 1997”, a spus Constantin Stroe, vicepreședintele Consiliului de administrație Dacia.

El a povestit despre discuțiile purtate cu francezii în 1990, la Hotel Intercontinental, pe fondul tulburărilor de atunci. „Au fost sparte geamurile hotelului, francezii au plecat, nu ne-am mai văzut trei ani de zile”, a relatat Constantin Stroe.

„A fost meritul incontestabil al fostului președinte al grupului Renault, care m-a înțeles”, a subliniat președintele Dacia.

„Primesc în fiecare an câte o mașină marca Dacia, pentru utilizare. Preferata mea acum e Duster”, a mai dezvăluit el.

„Regionalizarea e o temă capitală, de o complexitate extraordinară, dar niciodată nu vom fi toți mulțumiți. Ministrul responsabil, cel al dezvoltării regionale, comunică foarte prudent, chiar vag, numai când e prins, se refugiază în existența agențiilor de dezvoltare regională. De ce nu sunt mai multe scheme de regionalizare puse pe masă?”, a declarat Constantin Stroe.

Vâlcea. Administrație și economie

Bogdan Pistol, vicepreședintele CJ Vâlcea și Cristian Buică, deputatul PNL de Vâlcea, despre dezvoltarea economiei 

Istoria discuțiile este veche. Mi s-a părut că de fiecare dată această temă a regionalizării a fost tratată superficial. Fiecare partid a dorit să dețină supremația în județe. Tocmai de aceea am făcut o propunere prin care să arăt că pot exista și alte criterii. Am propus puține criterii, principalul fiind cel economic, al proiectelor ecomune. O regiune din care să facă parte Vâlcea, Sibiu, Alba, Hunedoara și Dolj ar avea un succes deosebit”, afirmă Cristian Buican, deputat PNL de Vâlcea.

N-am reușit să creăm climatul care să atragă investitori. Vă spun și o altă statistică, rata criminalității e cea mai mică”, susține Bogdan Pistol, vicepreședinte CJ Vâlcea.

Despre declarația vice-premierului Liviu Dragnea cum că legea regionalizării să treacă prin asumarea răspunderii, cei doi au declarat:

„Cred că e mai naturală o dezbatere, decât o asumare a răspunderii”, consideră Bogdan Pistol.

„Sună suprinzător. Este prima declarație de acest tip pe care o auzim în ultima perioadă. Noi, liberalii, suntem predispuși dezbaterilor”, declară deputatul PNL de Vâlcea.

În plus, vicepreședintele CJ Vâlcea a mai scos în evideță și un domeniu schiabil de 12 kilometri, în domeniul Vidra.

Ambii politicieni au subliniat lipsa dezvoltării economice care să aducă oamenilor locuri de muncă și venituri decente.

Jurizare, etapa a II-a. Argeșul se instalează confortabil în frunte

În studioul de la București, juriul a fost unanim în a aprecia mai mult economia și administrarea locală din Argeș.

Cezar Paul Bădescu a dat nota 9 Argeșului, subliniind meritele primarului Pendiuc, despre care părinții săi, aflați în Pitești, spun că „face treabă”. La Râmnicu Vâlcea, în schimb, la primărie se aude „zăngănit de cătușe”, a spus jurnalistul. El a acordat nota 6 județului Vâlcea și a precizat că nu a dat Argeșului nota 10, pentru că există acolo Arpechim, „suferința zonei”. În copilărie, și-a amintit el, aerul era de nerespirat când bătea vântul dinspre Arpechim.

Sociologul Ana Bulai a acordat nota 9 Argeșului și nota 7 județului Vâlcea, deși recunoaște că Râmnicu Vâlcea s-a transformat foarte mult și are simțul afacerilor, poate fiind mai aproape de Oltenia. Există resurse extraordinare, dar oamenii sunt suficient de bogați ca să se mulțumească să nu facă mai mult.

Argeșul a luat nota maximă, 10, de la analistul economic Radu Limpede, în timp ce Vâlcea a primit nota 5. Vâlcea s-a încăpățânat să depindă de Oltchim, spune Radu Limpede, care a remarcat, însă, spiritul antreprenorial local cu nume ca Boromir sau Sanovita. „Aș face din Râmnicu Vâlcea capitala județelor Bărăganului, pentru că are puterea de a ridica județe agrare. Are potențial de minim 7, dar politicile duse au fost greșite”, a conchis Radu Limpede. El a recunoscut totodată că Argeș, fără Dacia, ar lua nota 8, însă a ținut cont că 32 dintre județele României sunt asistate de la centru, iar Argeșul este unul dintre puținele județe-motor.

La Râmnicu Vâlcea este cel mai mare vitraliu din România

Sunt și obiective care încă n-au fost descoperite, bisericile de lemn care nu sunt pe traseele turistice cunoscute. Are special o influență a arhitecturii brâncovenești.

La Râmnicu Vâlcea este cel mai mare vitraliu din România, are 142 de metri pătrați și este trecut în majoritatea publicațiilor care vorbesc despre România, mai ales în occident”, spune Gheorghe Dican, artistic plastic și cel care a realizat vitraliul.

Unicitatea o reprezintă unicul microclimat din Europa, unde ionii pozitivi și negativi sunt la egalitate, aducând băile Govora pe locul doi în Europa în tratarea bolilor respiratorii. Ambulanțele de la București trimiteau apele iodurate și sulfuroase pentru tratarea armatelor române”, susține Mihai Mateescu, primarul din Govora.

E vorba de tradiție de mulți ani în indsutrializare acestor fructe. În această zonă lucrurile stau foarte bine pentru fructe și legume, motiv pentru care avem o fermă proprie, livezi proprii și suntem prezenți la export pe toate continentele”, afirmă Adrian Trifan, director general al fabricii Râureni.

Cred că Vâlcea este un oraș curat și se află multe monumente istorice, se simte că renaște”, consideră Ghislan Moritz, oenolog. 

Invitații din Argeș au discutat despre istoria județului, despre experimentul Pitești și rezultatele extraordinare ale elevilor de la Colegiul I.C. Brătianu

„Noi la începutul anului școlar le spunem elevilor în ce instituție au venit și le spunem care e istoricul școlii. Există o ofertă educațională înainte de admitere, multe școli vin la noi și mai află despre istoria liceului. E o competiție serioasă la admiterea la liceu la noi și este o tradiție să se meargă din tată în fiu la acest colegiu”, a explicat Elena Vlad, directorul colegiului I.C. Brătianu. „L-am avut ca elev pe Ciprian Manolescu, care a avut premiul I la olimpiadele internaționale patru ani la rând. Acum e la Harvard, este o mândrie pentru noi”, a subliniat ea. „Anul acesta avem 37 de participanți la olimpiada națională, dintre care 21 premii și mențiuni. Mulți la informatică, dar avem și medalii la matematică, premii la chimie, la geografie, latină, limba engleză”, a subliniat Elena Vlad.

Argeșul, orașul, a fost prima reședință a statului feudal muntean, acolo a fost prima curte domnească, sunt înmormântați aici nu numai regi, dar și unii dintre domnitorii români. Argeșul a fost leagănul de formare al Țării Românești, a fost primul Scaun mitropolitan. Cetatea Poenari e unică în istoria noastră. Are ceva unic, prin poziția sa, e pe un vârf abrupt, este legată de numele lui Vlad Țepeș. Încercăm să arătăm că Țepeș nu a fost un domnitor nebun, ci unul drept, dar dur”, a explicat Spiridon Hristocea, istoric, directorul muzeului județean.

Nu putem fi culpabilizați pentru experimentul Pitești, pentru că tot ce s-a petrecut aici a fost dictat de la Moscova, nimeni nu știa ce se întâmplă între acele ziduri. Regretabil e că generații întregi de intelectuali au pierit aici. Organizarea unui muzeu aici nu e ușor, clădirea aparține acum unui proprietar, e nevoie de o colaborare ca el să fie de acord. Consecințele experimentului au avut ecouri în timp, au început să se stingă după 1964, când s-a produs o liberalizare”, a explicat istoricul Spiridon Hristocea.

Jurizare etapa a III-a. Calitatea vieții. În Vâlcea e mai bine să-ți crești copiii

Paul Cezar Bădescu a acordat nota 9 Argeșului, apreciind că argeșenii câștigă mai bine, chiar dacă, statistic, vâlcenii trăiesc mai mult, poate datorită apelor. El a acordat nota 8 Vâlcei.

Ana Bulai preferă Vâlcea și Râmnicu Vâlcea, un oraș unde ar fi mai bine să-ți crești copiii, pentru că e liniște și mai puțină polulare. La Pitești e vacarm, agitație, ca într-o metropolă, așa că sociologul a acordat nota 9 județului Vâlcea și nota 8 Argeșului.

Radu Limpede a dat nota 8 Argeșului și nota 7 pentru Vâlcea, menționând că ar fi dat 9 pentru Argeș, dacă avea un oraș universitar. Vâlcea, deși câștigă mai slab la salarii, în realitate nu prea au fost cooperativizați și se trăiește mai bine. Analistul economic propune o regiune subcarpatică cu Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova și Buzău.

Odată încheiată această din urmă etapă de jurizare, Argeșul a câștigat competiția cu Vâlcea cu scorul general de 79 la 66.

Urmăriți în materialele video atașate dezbaterile și jurizarea, precum și comentariile-concluzie ale jurnalistului Emil Hurezeanu.

Următoarea competiție are loc peste două săptămâni și se vor întrece județele Suceava și Botoșani.

_______________________

La începutul emisiunii, în topul voturilor de pe site-ul nostru, județul Argeș era pe locul al zecelea, iar județul Vâlcea pe locul al 12-lea.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdeţară.digi24.ro şi votează judeţul preferat.


Etichete: Arges , Valcea , regionalizare , raport de tara

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale