SUCCESIUNE LA VATICAN. Ce calități trebuie să aibă noul Papă

Data publicării:
07032013 20vatican-53507

Cum trebuie să fie Noul Papă? La întrebarea asta trebuie să-şi răspundă cardinalii înainte să treacă la vot în Conclav. "Să fie neapărat un charismatic", ar spune cei care încă n-au ieşit din doliul după Ioan Paul al II-lea, cel care avea un succes remarcabil în rândul tinerilor.

„Să fie un Ratzingerian, riguros şi teolog desăvârşit”, spun cei care îşi doresc să vadă reformele Papei Benedict al XVI-lea continuate. „Da, dar să fie un diplomat şi un bun manager”, sunt de părere cei mai pragmatici dintre comentatori. Una peste alta, se caută un Papă pentru o eră mediatică.

Aparent niciun cardinal nu a avut o decizie clară pentru cine votează atunci când au început întrunirile generale, luni, pe 4 martie. În cadrul acestora, cardinalii încearcă să se cunoască mai bine, dezbat chestiunile fierbinţi ale Bisericii, stabilesc priorităţile și schiţează portretul următorului Suveran Pontif.

În prima întrunire, au făcut un jurământ: să țină secret ce se întâmplă la aceste întruniri şi, ulterior, în Conclav. Reporteri din întreaga lume i-au așteptat ore în şir la ieşirea din şedinţă însă degeaba, cardinalii n-au dezvăluit nimic.

Cu toate acestea, cardinalii din America au ținut o conferință de presă, iar din informaţiile culese de reporteri şi puse cap la cap reiese că americanii au solicitat în Congregație lămuriri în privinţa scandalului Vatileaks.

Majordomul Papei Benedict al XVI-lea, Paolo Gabriele, a fost găsit vinovat de furtul unor documente secrete publicate ulterior în presă. Printre altele, documentele deconspirau corupția şi abuzul de putere din Banca Vaticanului, dar şi existenţa unor lupte acerbe între cardinalii italieni pentru a dobândi mai multă influenţă.

Cum a fost posibilă această scurgere de informaţii, cât e adevăr şi cât e invenţie în ceea ce a publicat presa? Asta îi frământă pe cardinalii americani care încearcă să împiedice începerea Conclavului înainte de a primi răspunsuri concrete. Totuşi, având în vedere că pe 31 martie catolicii sărbătoresc Învierea Domnului, Conclavul trebuie să înceapă cât mai curând cu putinţă.

„Singura limită pe care o avem în minte este Săptămâna Mare. Am dori să terminăm înainte să înceapă Săptămâna Mare. Să avem un Papă astfel încât să ne putem întoarce acasă, în diecezele noastre. Sunt convins că toți se gândesc la asta”, a declarat cardinalul Francis George, arhiepiscop de Chicago.

„Următorul Papă trebuie să facă un efort mare, să pună în joc autoritatea lui, pentru a învinge toate aceste dificultăți, inerții, aceste citadele ale puterii care s-au constituit de-a lungul timpului și să-i determine pe acești oameni să lucreze împreună. Trebuie doar să aibă suficientă energie și autoritate”, a susținut părintele Michel Kubler, parohul comunitatii franceze din București, pentru Digi24.

Arhiepiscopul de Milano, Angelo Scola

Bursa zvonurilor vorbeşte despre mai mulţi cardinali favoriţi să ajungă pe scaunul Sfântului Petru.

Arhiepiscopul de Milano, Angelo Scola, s-a născut acum 71 de ani în Malgrate, în nordul Italiei. Tatăl său a fost camionagiu, iar mama casnică. L-a întâlnit pe Benedict al XVI-lea acum mai bine de 40 de ani.

Între 1986 și 1991, Scola a fost consultant pe lângă Congragația pentru Doctrina Credinței, condusă de Joseph Ratzinger. Amândoi împătășesc pasiunea pentru teologie. Cardinalul Angelo Scola a fost editorul revistei Communio, o revistă de teologie fondată de Ratzinger și alți teologi în 1972.

Cardinalul Scola a fost deasemenea membru al mișcării Comuniune și Libertate, iar la un moment dat a mărturisit că fondatorul acestui grup l-a ajutat să îl redescopere pe Iisus în anii adolescenței.

„Între 14 și 18 ani, cea mai puternică influență asupra mea a avut-o faptul că eram fiul unui muncitor socialist convins. M-am îndepărtat treptat de îndatoririle creștine și m-am îndreptat de politica socială, orientându-mă spre partidul comunist. Întâlnirea cu părintele Luigi Giussani m-a făcut să descopăr frumusețea învățăturii creștine”, a povestit cardinalul Angelo Scola, arhiepiscop de Milano.

De atunci, viața lui s-a împărţit între studii și munca de cercetare. A slujit ca profesor la Fribourg, în Elveția, și că rector al Universității romane din Lateran. Este foarte activ pe Twitter, unde citează foarte adesea din Evanghelia după Luca sau din poetul Rainer Maria Rilke.

Jurnalist catolic: Europa se confruntă cu scăderea numărului de credincioși

„În Europa, Biserica se confruntă cu secularizarea, cu raportul cu societatea contemporană, cu scandaluri din interior. Europa este singurul continent în care Biserica se confruntă cu scăderea numărului de credincioși”, a afirmat Ana Boariu, regizor și jurnalist catolic, pentru Digi24.

Deși este cea mai mare Biserică din lume, iar majoritatea credincioșilor trăiesc în afara

Bătrânului Continent, europenii reprezintă mai mult de jumătate din cardinalii care îl vor alege pe următorul Papă.

Din cei 115 prelați eligibili să voteze în conclav, 60 sunt din Europa. Majoritatea din Italia (28), și nu este o surpriză din moment ce acolo se află Vaticanul. Dar, privind mai atent, majoritatea cardinalilor italieni sunt membrii activi sau retrași ai Curiei romane, cu excepția a nouă dintre ei, care conduc arhidiecezele cele mai mari din Italia, iar 37 dintre cardinalii europeni au fost numiţi în ultimii ani, de Benedict al XVI-lea .

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri