Cum s-a ajuns la articolul despre „anexarea” Transilvaniei. Explicațiile unui jurnalist german

Val de reacţii după articolul publicat de presa germană în care se preciza că românii sărbătoresc 100 de ani de la anexarea unei părți a Ungariei. Ministerul român de Externe a reacţionat dur din cauza acestui cuvânt, pe care l-a tradus drept „anexare”. Pentru jurnaliştii din Germania, răbufnirea diplomatică de la Bucureşti e, de fapt, o furtună într-un pahar cu apă. Asta, pentru că, spun ei cuvântul are mai multe accepţiuni, precum alipire şi afiliere. Chiar şi aşa, la solicitarea Ambasadei Germaniei, jurnaliştii de la Berlin au schimbat titlul cu altul mai puţin controversat - acela de „aderare” a Transilvaniei la Regatul României.

Articolul care a pricinuit toată dezbaterea pe axa Berlin - Bucureşti a apărut chiar pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României. După trei zile, Ministerul de Externe de la Bucureşti a dat un comunicat în care acuză atât agenţia DPA, cât şi restul presei germane care a preluat depeşa, de „abordare tendenţioasă în titlul articolului”, plus „lipsa de cunoaştere a istoriei şi ignorarea realităţilor istorice”. Asta deşi în acelaşi articol se spune negru pe alb că saşii din Ardeal au votat şi ei pentru alipire, pentru că, fireşte, nimeni nu ar vota în mod logic pentru anexare.

„Cei ce susţin că temenul Anschluss trebuie citit doar într-o cheie negativă, în sens de anexare, greşesc. Termenul înseamnă alipire, mai ales în acest specific marcat de emanciparea românilor din Transilvania şi de prăbuşirea Imperiului austro-ungar. Trebuie citit într-o cheie normală, e vorba de alipire”, spune jurnalistul Robert Schwartz, șeful secției române Deutsche Welle.

Mai mult, şi în dicţionarul limbii germane, pentru Anschluss apar afiliere, alipire şi uniune politică, adică exact ceea ce s-a întâmplat cu Transilvania în 1918. De unde întrebarea cine are interesul unui astfel de scandal diplomatic.

„Cine foloseşte acum această ştire pentru a crea un conflict diplomatic greşeşte, iar cererea adresată preşedintelui Iohannis să intervină pe lângă Merkel este exagerată. Am reintrat într-o logică a eternului conflict româno-maghiar sau maghiaro-român, pentru că altfel nu pot să înţeleg”, spune jurnalistul.

În toată această dispută lingvistico-istorică, agenţia DPA a dovedit că nu vrea să ofenseze pe nimeni, aşa că la trei zile de la prima publicare, a schimbat termenul „Anschluss” cu „Beitritt”, adică aderare.

„Am vorbit şi cu cei de la DPA, nici vorbă de o formulare revizionistă, iredentistă, ci au citit documentele vremii şi au vorbit despre alipire. Termenul inseamnă alipire nu anexiune, nu se mai foloseşte în germană cuvântul anschluss (cu această accepţiune - n.r.). Când se vorbeşte de anexarea Crimeei de către Rusia lui Putin, de exemplu, în germană se foloseşte "anexion"”, spune Robert Schwartz.