Analiză Jocuri de război: Ce s-ar întâmpla dacă Vladimir Putin chiar ar scufunda un distrugător NATO în Marea Neagră

Mihnea Lazăr
Russia holds military exercise in Crimea
Exerciții navale desfășurate în largul Crimeii de flota rusă a Mării Negre. Foto: Profimedia Images

Conform președintelui rus Vladimir Putin, chiar dacă avioanele rusești ar fi scufundat distrugătorul britanic HMS Defender în Marea Neagră, lumea nu ar fi fost „în pragul celui de-al Treilea Război Mondial”. O analiză realizată de institutul de studii strategice și analize militare RAND arată că, în cazul „escaladării unei crize militare în Marea Neagră”, Rusia va apela la o strategie bazată în principal pe acțiuni subversive, menite a submina coeziunea NATO și a împiedica țările Alianței să adopte o poziție comună și unitară. În situația pur ipotetică în care Federația Rusă s-ar ambiționa, totuși, să „scufunde” o navă a Alianței Nord-Atlantice, un astfel de atac ar putea fi realizat ori prin torpilarea de către un submarin, fie printr-un atac multiplu, „la saturație”, cu rachete anti-navă, ceea ce ar ar putea duce la activarea articolului 5 al Tratatului NATO, consideră experții și analiștii militari consultați de digi24.ro.

Ce ar însemna, însă, activarea celebrului articol 5 de către NATO? Duce ea, automat, la Al Treilea Război Mondial, în acest caz? Sau la un alt război, diferit de cele „convenționale” cu desfășurări de trupe (sau nave, în acest caz), frumos aliniate, de-a lungul liniei frontului?

„Da, în cazul unui atac convențional militar asumat deschis de către Rusia atunci putem vorbi de activarea articolului 5”, a declarat, pentru Digi24.ro, analistul Claudiu Degeratu, expert în securitate națională și politici de apărare.

„Dar, pentru că există un dar, între activarea art. 5 la nivel politic, în Consiliul Nord-Atlantic și decizia aplicării unui răspuns militar este o diferență. Adică, activarea art.5 nu înseamnă automat declanșarea unui conflict militar NATO - Rusia. Chiar și în cazul acestui scenariu, avem multe nuanțe, unele legate de faptul că țările NATO interpretează diferit activarea art 5. Da, activăm articolul 5, dar una este să ripostăm în caz de invazie terestră, și alta este scufundarea unui nave”, a spus Degeratu.

Cu alte cuvinte, un stat NATO poate fi de acord cu activarea articolului 5, fără a participa, efectiv, la măsurile militare de ripostă.

Joc de război realizat în 2018, similar cu incidentul  în care a fost implicat HMS Defender zilele trecute. Cum ar acționa România într-o astfel de criză

Institutul RAND, un „think tank” specializat în realizarea de analize strategice pentru armata SUA, a publicat în 2020, un studiu bazat pe desfășurarea, în 2018, a unor „jocuri de război” în Marea Neagră plecate de la următoarea premisă: „Ce-ar fi dacă” un avion rusesc de atac Su-24 s-ar „ciocni” cu un distrugător american în Marea Neagră, coliziune soldată cu pierderi de vieți omenești și avarii pentru nava NATO?

Ipoteza scenariului e cumva asemănătoare cu incidentul din Marea Neagră de săptămâna trecută, când distrugătorul britanic HMS Defender a fost survolat și hărțuit de avioane Su-24 care au lansat bombe în calea sa, în timp ce nave de patrulare rusești au tras focuri de avertisment.

În plus, zilele trecute, avioane militare ruseștide tip SU-30 (net superioare modelului SU-24) au hărțuit o fregată olandeză în Marea Neagră.

avion rusia fregata olanda marea neagra
Avioane de luptă ale Rusiei au hărțuit o fregată olandeză în Marea Neagră. Foto: Twitter / Ministerie van Defensie

În jocul de război imaginat de experții RAND, „Rusia se va folosi, cel mai probabil, de acțiuni specifice războiului hibrid („gray-zone activities”) pentru a submina coeziunea țărior din regiune, astfel încât să nu le permită acestora să închege o ripostă comună, înainte ca respectiva criză să escaladeze și să ducă la acțiuni militare directe”.

„Rusia va încerca să-și atingă obiectivele cu costuri minime, dar e dispusă să escaladeze conflictul dacă simte că e posibil să sufere pierderi importante în regiune”, se arată în analiza RAND.

De asemenea, rolul Turciei într-un astfel de scenariu se dovedește a fi unul „critic”, datorită forțelor navale turcești și a faptului că această țară controlează strâmtorile și accesul navelor în Marea Neagră.

„Interesele pe care Turcia le are în Siria și nevoia de a menține cooperarea deschisă cu Rusia, dependența Turciei de importurile de gaze naturale din Rusia și lansarea gazoductului Turkstream ar putea face Turcia să aibă o atitudine reticentă în privința contracarării agresiunii rusești”, se mai arată în analiză.

În schimb, România va susține și mai mult necesitatea prezenței SUA și NATO în Marea Neagră, iar acest parteneriat va mai degrabă întărit decât descurajat de atitudinea Rusiei, conform experților RAND.

Și, totuși, poate Rusia ataca o navă NATO în Marea Neagră? Cât de „greu” e să scufunzi un distrugător modern și unde se situează „linia roșie”

„Putin poate ataca un distrugător NATO și are mai multe mijloace la dispoziție. Submarinele, în primul rând”, a declarat pentru digi24.ro, George Vișan, expert în cadrul Institutului Diplomatic Român (IDR). „Dacă ar fi să ataci o navă NATO și să faci lucrul acesta cât mai eficient, cu maxim de efect, submarinele sunt extrem de eficiente împotriva navelor de suprafață”, a spus Vișan.

Totuși, dacă un submarin ar torpila o navă NATO, aceasta ar fi o declarație directă de război și un atac direct, caz în care am intra într-un scenariu de tip „activarea articolului 5”.

În cazul unui atac cu rachete anti-navă, pentru a reuși scufundarea unui distrugător de genul HMS Defender sau a distrugătorului USS Ross, de tip Aegis (ambele nave specializate în apărare antiaeriană și antirachetă), este nevoie de un atac „la saturație” cu rachete (pentru a putea „trece” de scutul antirachetă și măsurile defensive de care dispune o astfel de navă).

Distrugătorul HMS Defender al Royal Navy
Distrugătorul HMS Defender al Royal Navy. Foto: Profimedia Images

„Aceste nave au misiuni antiaeriene și au fost proiectate să facă parte din grupurile de portavioane”, a explicat George Vișan. „De obicei, navele de suprafață sunt vulnerabile în fața unui atac lansat de sub apă, dar și în cazul unui atac aerian, dacă nava e singură. Astfel, chiar dacă ea are un sistem (de protecție antiaeriană și antirachetă), acesta poate fi saturat, chiar dacă dispune de radare performante”, a mai spus expertul IDR.

Din nou, în acest caz, („atac de saturație”, adică un atac cu mai multe rachete lansate simultan asupra navei, pentru a „satura” sistemele sale defensive), putem vorbi, din nou, de activarea articolului 5.

Navele moderne, în special distrugătoarele al căror rol principal este protecția antiaeriană a unui întreg grup de nave de luptă din jurul unui portavion, au sisteme de apărare antirachetă sofisticate și multistratificate (interceptori cu rază lungă, cu rază scurtă, tunuri cu tragere rapidă, măsuri de bruiaj și război electronic etc.)

„Atacarea unei nave militare care nu era implicată în acțiuni agresive, chiar dacă traversează niște ape teritoriale aflate în litigiu nu poate fi justificată ca fiind autoapărare”, a spus George Vișan.

Paradoxul marinei rusești și cum poate fi făcut Putin „să sufere” printr-o blocadă navală impusă de NATO

Claudiu Degeratu a identificat trei scenarii principale posibile care ar putea duce la o escaladare a tensiunilor în Marea Neagră.

„Primul scenariu ar fi când Rusia apelează la un proxy, de exemplu un vas comercial care generează un incident care să ducă la scufundarea navei militare”, a spus Degeratu.

Astfel de „scenarii” s-au petrecut în Marea Neagră, în anii 1980, în timpul Războiului Rece.

„Coliziuni s-au mai întâmplat în timpul exercițiilor de liberă navigație. Ce s-a întâmplat săptămâna trecută (cu HMS Defender) a fost un exercițiu de liberă navigație realizat de Royal Navy. Asemenea situații s-au întâmplat în anii '80, când americanii au făcut un exercițiu de liberă navigație în Marea Neagră: au existat două coliziuni, sau mai exact pintenări făcute de navele sovietice”, a spus George Vișan.

Un al doilea scenariu, conform lui Degeratu, ar fi cel în care Rusia atacă deschis o navă NATO invocând „autoapărarea” - practic, „un scenariu fals de auto-apărare în care Rusia decide să riposteze pe fondul lipsei de comunicare în timp real cu NATO la nivel tactic și operațional”.

„Al treilea scenariu ar fi cel de incident naval generat de desfășurarea, simultan de ambele părți, în aceeași zona maritimă a unor exercitii cu trageri. Scenariile au diferite probabilități, dar au două trăsături comune. Federația Rusa poate să găsească și pretextul și să genereze condiții neclare la nivel tactic și operational, pentru a acționa fără să fie direct acuzată de intenții agresive”, a spus Claudiu Degeratu.

US Navy And Partners Proceed With Black Sea Drills
Marinar american, aflat la bordul distrugătorului USS Laboon, se uită la distrugătorul „Mărășești” al Marinei Române, în cadrul unui exercițiu naval comun în Marea Neagră. Foto: Profimedia Images

Analistul miliar e de părere că „NATO va ezita să răspundă cu o ripostă militară imediată”. Măsurile militare ale Alianței Nord-Atlantice ar fi doar defensive și limitate la protecția țărilor riverane și consolidarea apărării maritime.

Măsurile de natură economică ar putea fi însă adoptate pe loc. Cea mai dură: instituirea unei blocade navale în Marea Neagră.

Într-o analiză publicată de Forbes, este prezentat paradoxul marinei rusești: în timp ce flota militară se micșorează, cea comercială se mărește.

Majoritatea flotei militare a Rusiei se bazează în continuare pe nave din timpul Războiului Rece, din perioada sovietică, învechite moral și tehnologic. Aceasta reprezintă o „vulnerabilitate” a Federației Ruse care, în condiții de război „clasic”, se dovedește a fi pusă în situația de a nu-și putea proteja întreaga sa flotă comercială.

Russia holds military exercise in Crimea
Exerciții navale și de debarcare organizate în Crimeea de flota rusă a Mării Negre. Foto: Profimedia Images

O vulnerabilitate de care ar putea profita SUA și aliații săi din NATO, care ar putea institui ușor o blocadă asupra principalelor porturi maritime ale Federației Ruse: Sankt Petersburg și Kaliningrad (Marea Baltică), Novorossiisk (Marea Neagră), Murmansk (Marea Barents), Vladivostok (Marea Japoniei).

Cele mai ușor expuse blocadei ar fi porturile rusești de la Marea Neagră și Baltică, din cauza zonelor naturale de „gâtuire” pretabile unei blocade navale (exemplu: NATO controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele care asigură legătura dintre Marea Neagră și Mediterana).

„Rusia ar avea de ales între a obține o victorie locală cu costul tăierii accesului la economia mondială. O blocadă impusă de NATO nu doar că va pune capăt unui război din care Vestul ar ieși învingător, dar simpla amenințare cu o blocadă ar putea preveni un astfel de război”, se arată în analiza Forbes.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate