ANALIZĂ Războiul valutelor. Şi-a devalorizat China, intenţionat, moneda naţională?

China pune presiune pe Uniunea Europeană pentru a-i convinge pe lideri să ia o poziţie dură împotriva războiului comercial dorit de Donald Trump. Chinezii vor chiar o poziţie oficială pe acest subiect, care să fie parafată sub forma unui document în cadrul summitului de la Beijing, de luna aceasta. Tot în document, China ar vrea garanţii pentru o alianţă economică între Beijing şi Bruxelles, promiţând totodată că va arată o şi mai mare deschidere faţă de europeni.

Există însă mulţi oficiali europeni care se opun unei astfel de alianţe cu China împotriva Beijingului, spun surse citate de Reuters. Ideea e respinsă de multe state membre care, în ciuda tarifelor impuse de Trump, tarife care le vizează, sunt de acord cu Washingtonul atunci când vine vorba de modul în care, până acum, Beijingul a apelat la tot felul de tactici de manipulare în privinţa comerţului mondial. A reuşit să-l domine de multe ori prin metode nu foarte deschise.

Yuanul, moneda naţională a Chinei, s-a depreciat puternic în faţa dolarului. Numai luna trecută a pierdut 3,25% fata de moneda americană şi continuă să se duca la vale de zile bune, ajungand la cea mai slabă cotaţie din ultimele 11 luni.

Numai ca mişcarea asta bruscă deja a dus la ridicări de sprâncene. Apar întrebări. E posibil ca statul chinez să-şi fi devalorizat intenţionat moneda naţională, drept răspuns la tarifele impuse de Casa Albă? Posibil să nu... dar există experţi convinşi că nici nu a făcut totul pentru a interveni pentru oprirea prăbuşirii. De regulă, Banca Centrala a Chinei lasă yuanul să crească sau să scadă, în funcţie de context, cu 2 procente în raport cu moneda americană. În august 2015, moneda naţională a Chinei s-a depreciat cu până la 3 procente în faţa dolarului. Dar atunci era intenţionat. Acum e şi mai mult, iar cei mai sceptici dintre analişti vorbesc despre faptul că un război comercial între Washington şi Beijing s-ar putea transforma, în cele din urmă, într-un război al valutelor. Nimeni nu o spune, însă, explicit, analiştii se feresc de o astfel de concluzie, dar semnele există.

Yuanul a atins în această perioadă cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele 6 luni, în raport cu dolarul. Imediat, au apărut speculaţii potrivit cărora China foloseşte devalorizarea monedei naţionale ca o armă în războiul comercial început de Statele Unite. O monedă slabă înseamnă exporturi chinezeşti mai competitive, care ar compensa parţial barierele tarifare impuse de administraţia Trump.

Donald Trump tocmai a anunţat că va acorda o mai mare atenţie investiţiilor străine, mai ales cele din domeniul tehnologiei. Iar ţinta este clar China. Preşedintele american susţine că orice companie străină, în care chinezii deţin mai mult de 25%, va fi din start exclusă.

Potrivit CNBC, Beijingul nu caută deocamdată să-şi deprecieze intenţionat moneda naţională, deşi se poate observa că nici nu urmăreşte să o mai ţină strâns în frâu. În teorie, un război comercial deschide calea spre unul al valutelor, dar nici China şi nici America nu-şi doresc aşa ceva la acest moment. Declinul monedei naţionale a Chinei ar fi putut fi provocat, în fapt, de o relaxare a politicii monetare. Băncilor chinezeşti li s-a permis să-şi reducă rezervele de bani, plafonul a fost împins mai jos. Ceea ce înseamnă că s-a produs o lichidate în piaţă, iar băncile au început să deschidă robinetul cu bani pentru micile afaceri. Această micşorare a plafonului operată de Banca Centrală a Chinei a fost a treia de la începutul anului. Recentele episoade de devalorizarea a yuanului, în vara lui 2015 şi spre sfârşitul lui 2016, au dus la mişcări de capital importante şi la creşterea creditării. Mulţi analişti cred că, în acest moment, o stabilizarea a yuanului, şi nu o depreciere, este mai importantă pentru China - mai ales că atrage capitaluri. Nici din punct de vedere politic, nu e momentul potrivit pentru Beijing să declanşeze un război al valutelor. Această strategie nu ajută cu nimic la construirea unor alianţe puternice cu alţi parteneri, alianţe care ar ajuta China să mai minimizeze impactul tarifelor impuse de Washington.

China va fi nevoită să se deschidă către alte pieţe. Şi nu o poate face cu o strategie care presupune deprecierea intenţionată a monedei naţionale. Ar duce inevitabil la măsuri similare din partea altor ţări. Monedele asiatice s-au devalorizat în mod natural, pe fondul unor ieşiri de capital iar yuanul se înscrie pe aceiaşi traictorie.

Chiar dacă Beijingul va dori la un moment un război valutar, ca o măsură de retorsiune, îşi va calcula foarte bine paşii şi nu se va repezi. Dar dacă lucrurile se întîmplă de la sine, atunci nu se vor grăbi să corecteze.

FOTO: Getty Images