Sari la conținut

Va refuza Bob Dylan Nobelul?

Bob Dylan, care nu a vorbit deocamdată în public despre premiul Nobel pentru literatură pe care l-a câştigat săptămâna trecută, a şters de pe site-ul său oficial o referire la această distincţie prestigioasă, informează The Guardian, potrivit News.ro.

37th AFI Life Achievement Award On TV Land Prime - Show

FOTO: Gulliver/ Getty Images

„Bob Dylan a avut nevoie de aproape o săptămână pentru a recunoaşte că a câştigat premiul Nobel pentru literatură şi a făcut acest lucru în stilul său obişnuit, aproape nepăsător: prin intermediul unei actualizări pentru un articol de pe site-ul său oficial, care promovează un nou volum cu versurile sale. Dar, din câte se pare, chiar şi acea menţiune minusculă a fost prea mult pentru legendarul muzician”, afirmă jurnaliştii de la The Guardian.

Menţiunea „laureat al premiului Nobel pentru literatură”, care a apărut în articolul de promovare a volumului de versuri „The Lyrics: 1961-2012”, a fost ştearsă de cântăreţul american. „Bob Dylan, laureat Nobel, a devenit încă o dată Bob Dylan şi atât”, notează cotidianul britanic.

Acea menţiune singulară a reprezentat unica recunoaştere publică de către Bob Dylan a faptului că a câştigat acest trofeu literar prestigios, anunţat săptămâna trecută, la Stockholm.

Sara Danius, secretarul permanent al Academiei Suedeze, instituţia care decernează premiul Nobel pentru literatură, a dezvăluit în urmă cu câteva zile că a încercat să intre în contact cu Bob Dylan prin intermediul unor colaboratori apropiaţi ai artistului, dar acesta a preferat deocamdată să nu îi răspundă la e-mailuri.

Bob Dylan, deşi este în mod cert conştient şi mândru de moştenirea sa muzicală - în ani recenţii au existat o serie de lansări ale unor materiale de arhivă, sub umbrela titlului „The Bootleg Series”, prin care şi-a copleşit fanii cu piese nelansate şi le-a vorbit deschis despre metodele sale de lucru extrem de meticuloase - s-a îndepărtat întotdeauna de încercările presei de a-l transforma în ceva ce el nu îşi doreşte să fie.

În 1965, când se afla pe culmile gloriei şi devenise dintr-un simplu cântăreţ un veritabil purtător de cuvânt al unei întregi generaţii, Bob Dylan a fost întrebat la o conferinţă de presă din San Francisco dacă se consideră în principal un cântăreţ sau un poet. „Ştiţi, mă gândesc la mine însumi mai mult ca la un om care cântă şi dansează”, a spus artistul american.

În iulie 1966, în urma unui accident de motocicletă, Bob Dylan a dispărut pentru o vreme din atenţia publicului. Deşi se spunea că avea câteva vertebre fracturate, artistul nu a fost niciodată tratat într-un spital şi a făcut o pseudo-dezvăluire, ulterior, în autobiografia sa, „Chronicles”: „Am suferit un accident de motocicletă şi am fost rănit, dar mi-am revenit. Adevărul este că voiam să ies din acea «cursă pentru şobolani»”. Aceasta este o expresie în limba engleză care desemnează o cursă fără sfârşit, autodistructivă şi inutilă. Expresia se bazează pe imaginea unui şoarece de laborator care încearcă, în van, să evadeze, alergând printr-un labirint sau într-o roată cilindrică.

Deocamdată, nu se ştie dacă cel mai recent element din saga Dylan-Nobel reprezintă rezultatul unei erori administrative sau o alegere deliberată. Site-urile celebrităţilor sunt de obicei administrate cu un aport minimal al proprietarilor lor şi este perfect plauzibil ca Bob Dylan să nu fi ştiut niciodată faptul că site-ul lui oficial a inclus o referire la premiul Nobel şi apoi a şters acea menţionare. În schimb, este mult mai puţin probabil ca Jeff Rosen, managerul artistului, să nu fi fost la curent cu acest detaliu, afirmă The Guardian.

Unii dintre fanii artistului au sugerat că Bob Dylan ar fi trebuit să refuze titulatura de „laureat Nobel” - deşi Comitetul Nobel nu acceptă refuzuri şi continuă să publice pe site-ul oficial numele câştigătorilor, indiferent dacă aceştia doresc sau nu doresc acest premiu. „Singura mea opoziţie are legătură cu faptul că ar fi o asociere «ieftină» pentru Dylan, care ar putea fi asociat cu un premiu înfiinţat cu ajutorul unei averi ce a fost făcută din explozibili şi armament”, a declarat Will Self, un scriitor britanic în mare vogă.

În fiecare an, pe 10 decembrie, laureaţii premiilor Nobel sunt invitaţi la o ceremonie în cadrul căreia trofeele le sunt înmânate de regele Carl XVI Gustaf al Suediei. Laureaţii trebuie să susţină discursuri de acceptare a premiilor în cadrul unui banchet.

Bob Dylan a susţinut turnee aproape fără pauză începând din 1988, iar secţiunea actuală din turneul lui mondial se va încheia pe 23 noiembrie. Însă prezenţa lui la ceremonia de înmânare a premiilor Nobel de pe 10 decembrie rămâne deocamdată incertă. 

Cântăreţul american Bob Dylan a câştigat premiul Nobel pentru literatură pe 2016 pentru „crearea unor noi expresii poetice în marea tradiţie a cântecului american”, potrivit motivaţiei oficiale a Comitetului Nobel.

Bob Dylan are statutul unei legende. Influenţa lui asupra muzicii contemporane este profundă, iar el este obiectul unui flux constant de „literatură secundară”, reprezentând sursa de inspiraţie principală pentru numeroşi scriitori.

Prin versurile sale, publicate în volume sau transpuse pe muzică, Bob Dylan a marcat cultura americană în a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Majoritatea compoziţiilor sale au devenit embleme ale mişcărilor anti-război şi pentru drepturile civile la scară mondială.

Dintre albumele care au marcat istoria muzicii se numără „The Times They Are a-Changin'” (1964), „Blonde on Blonde” (1966), ”Oh Mercy” (1989), „Good as I Been to You (1992)” şi ”Together Through Life” (2009).

În cariera sa de peste 55 de ani a primit 43 de nominalizări la premiile Grammy, a câştigat 12 astfel de trofee, a primit un Oscar, în 2000, pentru cel mai bun cântec, „Things Have Changed" din „Wonder Boys”, melodie care i-a adus şi un Glob de Aur.

Bob Dylan a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame în 1982, iar cinci cântece ale sale au fost listate între 500 piese care au configurat rock & roll-ul, clasament realizat de The Rock and Roll Hall of Fame and Museum în 2007.

Scrierile sale au devenit volume de poezie şi memorii, iar lucrările sale - pictură şi scultură - sunt prezentate în mai multe albume de artă.

În România, volumele sale au fost publicate sub titluri precum „Suflare în vânt - 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu”, „Tarantula” şi „Cronica vieţii mele”.