Sari la conținut

De pe băncile facultății, în spitalele din Europa

Tudor este student în anul VI la Medicină. Deja ştie ce-l aşteaptă în sistemul medical românesc şi nu are de gând să rămână în ţară. „Pentru studiile care le am în curs de finalizare, retribuția financiară și modul de lucru, condițiile de muncă în spitalele din România sunt mult sub acest nivel. Efectiv nu merită”, spune el.

Ca Tudor sunt mulţi studenţi. Iar anul acesta, peste o mie de medici şi-au pregătit actele pentru o eventuală plecare la muncă mai ales în Franţa, Marea Britanie şi Germania. Un fenomen care ameninţă să continue.

Este stringent să găsim soluţii viabile printr-o strategie care să fidelizeze personalul medical pentru a-i împiedica pe tinerii medici să ia calea Europei de Vest şi pentru a-i convinge pe cei deja plecaţi să revină”, spune Diana Păun, consilier de stat la Departamentul de Sănătate Publică.

Medicii de familie solicită cu prioritate implicarea Casei Naţionale de Sănătate într-un proiect pentru mediul rural.

Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei: „Trebuie atraşi medicii din rural să lucreze şi să se stabilizeze, să ofere servicii medicale acolo sau alţi medici tineri care să meargă în rural.”

„La acest proiect eu aştept soluţii constructive, din partea lor, sigur că sunt receptiv, şi nu condiţii, dacă nu-mi dai aşa, nu fac altfel, haideţi să ne gândim ce are nevoie pacientul”, spune Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.

Iar în timp ce fiecare instituţie aşteaptă soluţii de la o alta, în România există 300 de localităţi fără medic de familie. Din 2007 până acum, aproape 20 de mii de cadre medicale au plecat la muncă peste hotare.