Sari la conținut

Leucemie diagnosticată mai uşor

Spitalul Universitar din Bucureşti a primit un aparat cu ajutorul căruia pot fi identificate fără greşeală toate tipurile de cancer al sângelui.

Aparatul nu a fost cumpărat cu bani de la stat, ci din donaţii. Printre cei care au dat bani se află şi un elev care şi-a vândut desenele pentru a face rost de bani. În România, patru din zece cazuri de leucemie sunt diagnosticate greşit.

Anual, o mie de români află că au leucemie. Mai bine de jumătate sunt copii şi tineri. Pentru fiecare pacient, un diagnostic corect şi la timp este vital. Lucru posibil doar cu ajutorul unui aparat modern disponibil până acum în două centre naţionale din Bucureşti, în Timişoara şi în Iaşi.

În lipsa acestui aparat, doar şase din zece pacienţi află de ce tip de leucemie suferă şi care este tratamentul eficient. Restul, fie testează la noroc terapiile existente, fie pleacă la clinici din străinătate. Aşa a făcut şi Rodica. „Mi-a părut foarte rău că acel tratament nu s-a putut face aici în ţară, din cauza condiţiilor. Sper ca nicio mămică să nu mai treacă prin ce am trecut eu, să stau doi ani departe de copiii mei ca să merg la tratament în străinătate”, a declarat Rodica Gheorghiţă, pacientă.

Centrul de Hematologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti este a cincea secţie din România dotată cu un flowcitometru. Acesta identifică orice leucemie cu o precizie de 98 la sută. Costurile testării sunt suportate de stat. „Această stratificare a diagnosticului este absolut necesară cu integrarea lui pentru a permite accesul într-un diagnostic corect şi într-un tratament personalizat, cu moleculele noi, cu ţintă moleculară, inclusiv includerea în protocolul de transplant”, a declarat Ana Maria Vlădăreanu, Şeful Clinicii de Hematologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Aparatul costă 200.000 de euro şi a fost cumpărat din donaţii. Unul dintre donatori, Ionuţ, un elev din Otopeni, a aflat de proiect şi a strâns bani vânzând desene.

Prima dată oamenii întrebau ce caut eu aici, le-am explicat ce se întâmplă cu aceşti bolnavi de leucemie şi de atunci au început oamenii să doneze bani”, a spus Ionuţ Stan, voluntar.

Cred că nu e nicio diferenţă între ce face hematologia la noi în ţară, atunci când are dotarea tehnică necesară, şi oriunde în lumea asta”, a declarat Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti. 

Potrivit normelor europene, fiecare centru de hematologie trebuie să aibă un aparat similar, până la sfârşitul anului viitor. În România ar mai fi nevoie de cel puţin cinci. Ministerul Sănătăţii nu a alocat în acest an bani pentru dotarea secţiilor.